Menu
in

Fetița româncă din Italia, premiată la Cannes: „Aş vrea să mă întorc în România, unde m-am născut, aici nu am prieteni”

Maria Alexandra Lungu, româncă de 13 ani, rezidentă la Montefiascone, a păşit pe covorul roşu al festivalului de cinematografie de la Cannes, cel mai important din lume, a cărei a 67-a ediţie s-a desfăşurat zilele trecute.

Lungmetrajul „Le Meraviglie”, de Alice Rohrwacher, în care tânăra româncă deţine rolul principal, a fost recompensat, sâmbătă 24 mai, cu marele premiu al juriului.

Cadrul filmului este un sat din Umbria unde vara este pe sfârşit. Gelsomina, interpretată de Maria Alexandra Lungu, trăieşte alături de părinţi şi de trei surori mai mici într-o fermă, unde se ocupă de apicultură. Fetele sunt ţinute voluntar la distanţă de restul lumii de tatăl lor, care cultivă un raport privilegiat cu natura. Însă viaţa familiei va fi tulburată de sosirea lui Martin, un tânăr infractor pe care îl găzduiesc în cadrul unui program de reintegrare în societate, dar şi de filmările unui joc televizat care au loc în regiune.

În film, o coproducţie Italia-Elveţia-Germania, joacă, printre alţii, Monica Bellucci, Sam Louwyck, Alba Rohrwacher şi Sabine Timoteo.

Despre tânăra actriţă, regizoarea filmului, Alice Rohrwacher, povesteşte: „Nu ştiam exact cum doream să fie personajul Gelsomina, însă ştiam că o voi recunoaşte când o voi vedea. Şi exact asta s-a întâmplat. După mai multe luni de căutare, nu am avut niciun dubiu când am văzut-o pe Maria Alexandra Lungu la ora de religie (…) Avea 11 ani.

De origine română, a trăit dintotdeauna în Italia. Nu a jucat niciodată comedie. Am petrecut mult timp cu albinele pentru ca, la fel ca personajul său, să stăpâneasă perfect gesturile apicultorilor”.

„Să lucrez cu ea a fost o adevărată bucurie şi cele mai importante lucruri sunt prezenţa sa generoasă şi faptul că i-a plăcut să lucreze cu noi”, a mai spus Rohrwacher, potrivit site-ului oficial al Festivalului de la Cannes.

Alexandra Lungu are 13 ani, este din Negrileşti, Vrancea şi este în clasa a treia medie. Locuieşte cu familia sa la Montefiascone, în provincia Viterbo, din 2006. Are un tată camionagiu şi mama casnică, un frate cu un an mai mare. Viaţa familiei se scurgea liniştită la Montefiascone. „Până când am văzut acel fluturaş, în care se căutau patru fetiţe de la 8 la 14 ani pentru un film. M-am prezentat la probe din curiozitate„, a povestit Maria Alexandra la Corriere della Sera.

„Ce aş vrea să fiu când noi fi mare? Veterinar sau biolog – a explicat Maria Alexandra tot la Corriere. Dar mi-ar plăcea să continui în cinematografie. Şi aş vrea să întâlnesc o altă regizoare precum Alice, o persoană dulce care îi iubeşte pe toţi”.

Alexandra ar dori să îi fie dăruită o îmbrăcăminte de scenă utilizată pentru film („cea roz cu pantofii şi cordonul albastru„), dar mai are încă o dorinţă: „Aş vrea să mă întorc în România, unde m-am născut şi unde sunt câinele meu şi nepoţii mei – i-a povestit lui Valerio Cappelli care o intervieva pentru cotidianul milanez. Aici nu am prieteni, şi mă ruşinez puţin pentru asta. Trăiesc în Italia de când am şase ani însă le sunt antipatică colegelor mele de clasă. Odată în clasă una dintre ele s-a ridicat şi a spus acest lucru în mod clar. Când am reuşit să ies cu ele, am fost în parcul de distracţii şi m-au lăsat acolo”.

Şi prea puţin pare să se fi schimbat – din perspectiva cuiva care vede viaţa la treisprezece ani – după vestea că Maria Alexandra va merge la Cannes: „O colegă mi-a spus „ferice de tine”. Şi un băiat a spus că filmul este scârbos, deşi nu l-a văzut”. Este rasism? „Nu, doar că în România mă simţeam mai liberă„.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version