ROMA – 11 februarie 2011- De mai puţin de o lună, românii care locuiesc la Roma se pot duce la sediul primăriei, unde îşi pot prezenta păsul şi mai ales, pot cere informaţii. La biroul deschis în luna ianuarie, îi aşteaptă Ramona Bădescu, delegata primarului pentru problemele comunităţii de români. Gazeta Românească s-a dus la noul loc de muncă al Ramonei Bădescu, pentru a afla mai mult despre cum modul în care artista, contestată de unii conaţionali, reuşeşte să se ocupe de problemele comunităţii.
Ghişeul dedicat românilor se află într-unul din sediile centrale ale primăriei, la doi paşi de celebra “Bocca della Verità”. Un coridor lung, la etajul trei, ne conduce în faţa unei uşi albe: “Dottoressa Ramona Bădescu”- este scris pe uşă. Intrăm într-o anticameră unde ne întâmpină secretara Ramonei, Sabrina.
“Poftiţi, încă nu am aranjat biroul, abia ne-am instalat. Trebuie să aducem steagurile şi vreau să pun o icoană ortodoxă”- ne explică Ramona Bădescu, cu părul prins într-o coadă de cal, machiată usor şi îmbrăcată cu o rochie neagră care îi subliniază silueta. De la fereastra biroului, priveliştea se deschide peste Circo Massimo, vechiul hipodrom de pe vremea romanilor.
GR: Pe uşă scrie dottoressa, mulţi se întreabă unde aţi terminat facultatea?
“Da, am terminat facultatea de economie în cadrul ISE, la Craiova. In 1994. Ce să fac, să aduc o copie a diplomei? Nu vreau să demonstrez nimic, nimănui”.
GR: De la ISE, pe scene în Italia apoi în politică, pe lista primarului Alemanno..
“Eu sunt pentru o politică socială, nu pentru o politică a fotoliilor. Voiam să fac ceva pentru comunitatea din care fac parte, şi un prieten deputat italian, Silvano Moffa, m-a încurajat să îmi depun candidatura. Nu am făcut o campanie electorală propriu zisă, lumea nu mă cunoştea decât ca artistă, de aici şi rezultatul. Apoi, primarul mi-a acordat încrederea lui şi m-a desemnat delegată pentru comunitatea de români.
GR: Deci, concetăţenii pot veni la birou, să vorbească cu dvs despre problemele lor?
“Da, m-am întâlnit deja cu reprezentanţii unor asociaţii, cum ar fi Daniel Bostacă, de la Anagnina şi Eugen Terteleac. Am trimis o scrisoare la peste 70 de asociaţii de români din Italia, pentru a le invita să colaboreze cu mine. Bineînţeles, românii sunt invitaţi să vină şi, în primul rând, să obţină informaţii utile. Desigur, nu le pot găsi de lucru,spre exemplu. Dar cred că cel mai important lucru e să fie informaţi în legătură cu formalităţile birocratice.Pentru restul problemelor, se pot adresa la ambasadă şi consulat. Când eu nu sunt, este aici Sabrina, colaboratoarea mea, din partea primăriei.Iar, în curând, vom angaja şi o româncă.
GR: Aţi fost contestată de români, care nu se simt reprezentanţi de dvs. Ultima pe listă este Leontina Ionescu, consiliera de la Marcellina, care a criticat prezenţa dvs. într-o emisiune Rai, susţinând că nu ştiţi să cântaţi imnul României.Cum le răspundeţi contestatarilor?
“Am vorbit la telefon cu doamna Ionescu, am invitat-o să ne întâlnim şi să discutăm. La acea emisiune, am fost poftită fără să ştiu că voi fi întâmpinată cu imnul şi tricolorul României pe fundal, cum a fost decis de realizatori. Celorlaţi care mă contestă, vreau să le spun că tot ce fac la primărie, fac gratis. In plus, nu am mandat din partea românilor ca să-i reprezint faţă de primar, ci invers. Primarul m-a desemnat să-l reprezint faţă de comunitate. Bineînţeles, citesc comentariile răutăcioase şi mă intristează, dar eu răspund în faţa conştiinţei mele, a familiei mele şi a lui Dumnezeu”.
GR: Acum nici două săptămâni, primarul Gianni Alemanno şi-a trimis toţi consilierii acasă, schimbându-i, după scandalul cu intervenţiile incorecte de la ATAC (Societatea de transport publică, n.red.)..
“Primarul i-a schimbat pe unii consilieri, eu am rămas. Mai mult, în 2011 am semnat, alături de Alemanno, pentru a patra oară, documentul prin care primarul îmi acordă, încrederea lui.Din 2008, de când am fost numită consilier pentru problemele cu românii, a crescut stima primarului faţă de mine şi faţă de munca mea, a avut numeroase ocazii să mă aprecieze”.
GR: Daţi-ne un exemplu
“Anul trecut, în iunie, l-am convins pe primar să meargă în vizită oficială la Bucureşti. Eu am fost cea care a insistat faţă de Gianni Alemanno să vină în România: agenda lui, ca primar al Romei, era mereu plină. La Bucureşti a văzut cum am fost tratată de primarul Sorin Oprescu, care a insistat ca să fiu eu cea care va gestiona biroul pe care primăria Bucureştiului intenţionează să-l deschidă la Roma.”
GR: Ce altceva, concret, aţi mai făcut pentru românii de la Roma?
“Acum o săptămână m-am întâlnit cu ministrul Roberto Maroni. Si chiar azi dimineaţă (2 februarie, n.red.) am avut o întrevedere cu Ionta, Directorul Administraţiei penitenciarelor din Italia. Mi-a dat statistica la zi a cetăţenilor români din închisori. Numărul lor a scăzut, comparativ cu luna decembrie. Şi vreau să subliniez că nu românii sunt cei mai numeroşi printre deţinuţii străini, ci marocanii. In plus, deşi românii ar putea ispăşi o parte a pedepsei în România, conform unui tratat bilateral, preferă să rămână în penitenciarele italiene”.
GR: Aţi menţionat întâlnirea cu ministrul de interne Maroni. Ce părere are despre români?
“Este de părere că românii reprezintă o resursă, dar, ca toţi cetăţenii, trebuie să respecte regulile ţării unde trăiesc. El a susţinut că în Nord, românii sunt mai bine integraţi. Aici mi-a citat cazul primarului oraşului Verona, Tosi (de la Lega Nord, n.red.), care este alături de comunitatea de români. Tot cu ministrul Maroni am discutat despre alegeri şi despre faptul că trebuie să fie făcută o campanie de informare adresată românilor, în legătură cu dreptul lor de a vota în Italia. Spre exemplu, la Roma, îşi au reşedinţa 59.000, români majori,deci cu drept de vot. La ultimele alegeri administrative, au votat doar 571!”
GR: Spuneţi-ne, pe scurt, trei din proiectele pe care intenţionaţi să le puneţi în practică în următoarele luni:
“In primul rând, o linie telefonică în limba română dedicată comunităţii, asupra căreia insist de mult timp. Apoi, un proiect de formare profesională gratuită, adresat îngrijitoarelor (badante). Al treilea: doresc să distribui românilor Constituţia italiană tradusă în limba maternă.”
Miruna Cajvaneanu
