Horia Corneliu Cicortaş, în vârstă de 43 de ani, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia, a fost unul din cei 300.000 de candidaţi la concursul public pentru ocuparea unei catedre în învăţămâtul public din Peninsulă. Ultimul concurs pentru ocuparea posturilor libere din şcolile din Italia a avut loc în 1999. Concurenţa este acerbă: locurile libere sunt limitate: doar 11.000 în toată Italia. Pentru prima oară, la concurs au putut participa şi românii, în calitate de cetăţeni comunitari.
Horia Cicortaş, absolvent al Universităţii Orientale din Napoli, unde şi-a terminat şi doctoratul, a trecut de prima probă şi s-a calificat la faza următoare a concursului. Două treimi din candidaţi au picat la acest baraj. Horia Cicortaş ne-a povestit de ce a decis să participe la concurs şi cum a decurs prima selecţie.
"Am mai predat în Italia, dar nu la liceu. Am fost asistent la Universitatea din Napoli, apoi în alte Institute de studii superioare. Am decis să particip pentru a mă pune la încercare pe mine însumi, mai ales că ultimul concurs a fost acum mai bine de 10 ani şi cel de acum este primul la care poate participa şi un român. Şi nu cred că sunt singurul român care s-a prezentat. Este o și un fel de provocare profesională".
Procedura a fost una simplă: "Trebuia completat un formular pe site-ul Ministerului Educaţiei, indicând facultatea absolvită, anul absolvirii, media, lucrările publicate, experienţa didactică, clasa disciplinară de concurs etc. Toate datele au fost introduse pe propria răspundere, urmând ca, ulterior, să fie controlate de ctre comisii, la probele următoare. Mai trebuia specificată regiunea unde candidatul doreşte să predea; în cazul meu, am ales Toscana, iar materia aleasă a fost filosofia și științele sociale".
Prima selecţie a fost una eliminatorie, fiind vorba de un test-grilă informatizat, structurat în patru părţi, cu 50 de întrebări: "Aveam la dispoziţie 50 de minute, deci în medie un minut pentru fiecare întrebare, cu patru variante de răspuns. Calculul s-a făcut în felul următor: un răspuns bun 1 punct, unul greşit minus 0,5 puncte iar o întrebare fără un răspuns – zero puncte. Selecţia a fost dură, întrebările din patru categorii:logică, înțelegere de text, cunoștințe informatice și de limbă străină. Au trecut doar cei care au obţinut minim 35 de puncte. Cu două săptămâni înainte, pe site-ul ministerului au fost publicate teste asemănătoare, care au permis candidaţilor să se pregătească".
Având în vedere că a trecut de prima selecţie, Horia Cicortaş va da o doua probă, scrisă: "Va urma, probabil în luna februarie, o probă scrisă (în cazul meu, dublă: de filosofie și de științe psihosociale). După care, prin aprilie, una orală de tip practică: o simulare de lecţie sau de laborator, în funcţie de materia aleasă. Dacă se trece şi de a treia, se poate spera la obţinerea unei catedre, deşi nu e sigur: poţi rămâne în lista de aşteptare, până în momentul în care se eliberează un post, în funcție de punctajul final obținut."
În legătură cu sistemul de învăţământ din Italia, Horia Cicortaş ne-a spus: "s-au făcut prea multe tentative de reformă în ultimii zece ani, de aceea nu există o direcţie clară, din păcate. Oricum, comparativ cu cel din alte țări europene, este încă de bună calitate. Dar sistemul italian se confruntă cu probleme grave, lipsa de resurse fiind doar una dintre ele. În plus, mai ales în sistemul universitar, sistemul de selecţie a cadrelor nu este suficient de transparent, adică bazat pe rezultate şi competenţă corect cuantificabile. De aici și şomajul intelectual cronic din Italia, care îi obligă pe mulţi cercetători și profesioniști să emigreze în Germania, Anglia sau Statele Unite, unde au oportunități mai bune pentru propria carieră".
Miruna Căjvăneanu
