in

În laboratoarele de fizică de la Frascati se vorbește românește. Iată românii de la acceleratorul nuclear

După 23 de ani de experiență, Cătălina Curceanu propune o călătorie în fizica modernă. Cătălina Oana Curceanu este prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare și al fizicii nucleare la Institutul Național de Fizică Nucleară (INFN) din Italia, în cadrul Laboratorului de la Frascati din 2005. Lucrează acolo ca cercetător din 1990.

Originară din Sf. Gheorghe, Cătălina a studiat fizica la București, apoi s-a specializat în Elveția, cu o teză de doctorat, colaborând la proiectul Obelix. Cercetatoarea, care reprezintă Italia peste tot în lume, dar și România, coordonează două proiecte de avangardă în fizica nucleară, experimentele DEAR și SHiDDHARTA și este responsabilă de mai multe proiecte de colaborare științifică în cadrul UE.

Cătălina Curceanu, cercetător în fizica nucleară: “Moș Crăciun există!”

La Frascati, Cătălina conduce de mai mulți ani un grup de 20 de cercetători, printre care se află și patru români. Visul Catalinei era acela de a scrie o carte științifică pentru public.

Ambasadoarea Dana Constantinescu, vizită la Institutului Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati

În urmă cu două luni, Cătălina a lansat în Italia cartea: „Dai buchi neri all’adroterapia. Un viaggio nella Fisica Moderna” (De la găurile negre la hadroterapie. O călătorie în Fizica Modernă), o carte de popularizare de fizică, medicină, informatică, inginerie, care provoacă o mare curiozitate și care rezolvă enigme într-un echilibru perfect între știință și actualitate.

„Cartea explică parcursul pe care l-a avut fizica și cuceririle acesteia în ultimii o sută de ani, atât unde s-a ajuns astăzi cu bozonul higgs pentru care a fost acordat premiul Nobel, cât și misterele care vor fi de explorat în viitor, de la materie și energie întunecată până la extradimensiuni și alte interesante idei de același gen.

De asemenea, are o parte principală, partea centrală a cărții, cea care este oarecum originală legată de exemple ale fizicii moderne în societatea actuală atât în medicină, cât și pentru diagnostic folosind antimateria, cât și o serie de exemple, cum ar fi studiul picturilor lui Leonardo da Vinci, a lui Goya sau utilizarea GPS-ului în care folosim concepte cum ar fi teoria relativității a lui Einstein.

O serie de exemple care pentru cei care nu sunt pregătiți, poate să-i lase puțin surprinși folosirea fizicii moderne în aceste aparate pe care le folosim mai mult sau mai puțin în viața de zi cu zi”, ne explică prim-cercetătorul Cătălina Curceanu.

Elevi români pasionaţi de fizică nucleară, invitaţi la Institutul Naţional de la Frascati

Cătălina se ocupă în prezent de traducerea acestei cărți în limba engleză, pentru a o promova peste tot în lume, dar speră totodată să o publice și să o lanseze și în limba maternă, în România, așa cum își dorește să scrie o carte de știință pentru copii, pentru adolescenți, în care să le explice cu un limbaj și mai accesibil despre aceste descoperi.

Ideea i-a venit Cătălinei de la nepoțeii ei, care au cinci, respectiv nouă ani, și care sunt extrem de interesați și receptivi la conceptele de fizică modernă și la noțiunile de particulă, univers, cosmos, soarta și evoluția universului.

Vizita ambasadoarei

La sfârșitul săptămânii trecute, Cătălina Curceanu a primit vizita Ambasadorului României în Italia, Dana Constantinescu. „Îmi face deosebită plăcere, din punct de vedere personal, să păstrez și să întăresc contactele cu România si cu reprezentanții României în Italia, cât și din punct de vedere profesional având in vedere contribuția românilor la fizica italiană. Noi suntem aici un grup de mai multi români.

Dar este la fel de importantă și eventuala dezvoltare a relațiilor științifice între România și Italia prin construirea noului complex de accelerator de la Măgurele ELI-NP, această infrastructură despre care în România s-a vorbit și despre care continuă să se vorbească și în cadrul căreia se presupune că va exista o colaborare foarte intensă între cecetătorii din cele două țări, atât în construirea acestui accelerator, cât și ulterior în utilizarea fascicolelor produse pentru descoperirea altor mistere ale lumii care ne înconjoară”, mărturisește Cătălina Curceanu.

Cătălina Curceanu, fiziciană româncă ȋn Italia, despre referendum, politică şi centrale nucleare

Ambasadoarea Dana Constantinescu a fost întâmpinată și ghidată la Acceleratorul de la Frascati de Cătălina și de doi responsabili, directorul Andrea Ghigo si coordonatoarea Susanna Guiducci.

Mândră că e româncă

Prin cercetările si proiectele în care este implicată, Cătălina Curceanu reprezintă Italia peste tot în lume, dar și România. Prin activitatea sa și prin noile realizări profesionale pe care le face, Cătălina Curceanu este prezentă peste tot în lume ca prim cercetător al Institului de Fizică Nucleară din Italia, însă ea nu ezită să sublinieze că de fapt este româncă.

„Peste tot pe unde mă duc, având încă cetățenia română, lumea știe că provin din România, deci nu am ascuns, ba dimpotrivă am fost întotdeauna mândră de acest fapt și reprezint din acest punct de vedere științific uniunea dintre cele două țări, fiind eu pregătită în România: facultatea, școlile făcute în România și după aceea dezvoltarea profesională și performanțe la care am ajuns, pe care le-am obținut în Italia” spune cu mândrie Cătălina Curceanu.

C.V.


Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Român de 27 de ani, scăpat ca prin miracol după ce distrus o mașină și trei case lângă Bergamo

Gheorghe Zamfir este cel mai vândut artist român al tuturor timpurilor