in

Marius Vili Sârbu, candidat în Diaspora la Senat pe listele PSD: «Prefer faptele, în locul cuvintelor»

Marius Vili Sârbu are 41 de ani, este avocat, oordonatorul şi fondatorul biroului de avocatură spaniol CREDIS ABOGADOS din Madrid (Spania). I-a fost acordată Diploma de excelență, de către Colegiul de Avocaţi din Madrid, în data de 25 aprilie 2014 pentru activitatea juridică desfăşurată în sistemul asistenţei juridice din oficiu, patronată de către Comunidad de Madrid.

Sârbu este formator a 3 generaţii de studenţi din Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Complutense din Madrid, Universităţii Autonome din Madrid şi Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

Marius Vili Sârbu, ești avocat şi un membru respectat al comunităţii româneşti din Spania. De ce ai decis să intri în politică, de ce ai renunţat la un moment dat, ca apoi să revii în prim plan, prin prezenţa pe primul loc al listei de candidaţi ai PSD în diaspora pentru Senat?

«Poate mai mult decât în alte profesii, avocatura te pune în contact nemijlocit cu multe dintre dificultăţile cu care românii se confruntă, nu doar în Spania, ci în toate comunităţile de peste hotare. De la familii destrămate, cu poveşti complicate şi, uneori, triste, până la chestiuni legate de contracte de muncă ori de recunoaştere a studiilor, m-am întâlnit şi mă întâlnesc, zi de zi, cu reuşite, dar şi cu necazuri ale românilor. Ştiu că, de multe ori, aceste probleme ţin de neclarităţi ale unor legi sau de o lipsa de informare corespunzătoare. De aceea am intrat în politică, pentru că simt că este nevoie ca, prin implicarea profesioniştilor şi a celor care cunosc în mod direct problematica diasporei, să schimbăm în bine destinele oamenilor.»

Mulți sunt nedumeriți de traiectoria pe care ai avut-o în ultimii ani…

«Cât despre traiectoria mea politică, sunt un om de stânga şi cred într-un anume set de valori. A existat un moment, în evoluţia organizaţiei noastre, în care – din motive obiective – am decis să las şi altora şansa de a-şi implementa viziunea şi proiectele. Chiar dacă nu am activat în prima linie a organizaţiei PSD din Spania, am rămas mereu alături de aceasta. Astăzi avem o structură puternică, motivată şi un program excelent, foarte bine structurat, cu obiective clare şi pozitive.»

Ce criterii au existat atunci când s-a ales echipa cu care intrați în alegeri, mă refer mai ales la locurile eligibile?

«Aşa cum Partidul Social Democrat a anunţat de la început, echipa de candidaţi pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 este constituită, pe locuri eligibile, din reprezentanţi ai marilor comunităţi româneşti de peste hotare şi din Republica Moldova, oameni tineri, bine pregătiţi, care pot şi îşi doresc să ducă în Parlamentul României problemele acestor comunităţi şi să se lupte în forul legislativ, pentru a promova acte normative în beneficiul românilor de pretutindeni. Sunt onorat să fiu parte din această echipă şi să deschid lista pentru Senat.»

Care crezi că sunt priorităţile, în ceea ce priveşte diaspora românească, şi cum crezi că trebuie ele abordate?

«Problematica diasporei româneşti, vă rog să fiţi de acord cu mine, este una extrem de complexă. România se plasează, aşa cum o confirmă şi Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru anul 2015 pe subiectul migraţiei, între primele 20 de ţări din lume, în ceea ce priveste dimensiunea diasporei. Peste 3,4 milioane de cetăţeni români trăiesc, conform statisticilor oficiale, în alte ţări. Aşadar, diaspora trebuie să fie – în mod real, nu doar declarativ – un domeniu strategic pentru România, un domeniu în care trebuie soluţionate atât problemele arzătoare ale momentului, cât şi chestiunile de perspectivă, pe termen mediu şi lung.

În primul rând, relaţia românilor cu statul ai cărui cetăţeni sunt trebuie să fie una limpede, simplă, accesibilă. Fără cozi, fără umilinţe, fără bătăi de cap birocratice. Am văzut reacţia românilor din diaspora la eliminarea celor 25 de taxe consulare, în cadrul legii iniţiate de care PSD, cu privire la eliminarea a 102 taxe nefiscale. Oamenii resimt acest lucru ca pe un pas pozitiv, care răspunde în mod direct cererilor lor. Acestea sunt genul de acţiuni, determinate şi eficiente, pe care românii le aşteaptă de la cei ce îi reprezintă în Parlament.»

Te întâlnești, desigur, în activitatea de avocat, cu probleme ale românilor din diaspora, legate de muncă – abuzuri, situaţii dramatice, de adevărată sclavie modernă.

«Da, o multitudine de probleme legate de muncă sunt prioritare pentru românii care trăiesc peste hotare. Cu titlu general, statul român trebuie să se asigure că toţi cetăţenii săi, oriunde s-ar afla ei, sunt trataţi fără discriminare şi nu sunt supuşi unor abuzuri. La nivel european, drepturi fundamentale – cum ar fi dreptul la liberă circulaţie şi dreptul la muncă – trebuie să fie respectate fără excepţie. Din păcate, vedem încă situaţii în care terţi lipsiţi de scrupule profită de necunoaştere, de naivitate şi, astfel, conaţionali ai noştri ajung victime ale unor reţele de trafic de persoane sau ale unor angajatori oneroşi.»

Ar exista o soluție rapidă sau vorbim despre un proces legislativ lung și greoi?

«Un pas important ar fi creşterea numărului de ataşaţi pe probleme de muncă şi pe relaţia cu comunitatea, din cadrul misiunilor diplomatice ale României. S-ar facilita astfel accesul la informaţii complete şi pertinente. Cetăţeanul român ar putea afla, mai simplu şi mai rapid, fără să fie obligat să se deplaseze pe distanţe mari, dacă drepturile sale sunt încălcate şi ce poate face pentru a ieşi dintr-o relaţie contractuală abuzivă de muncă sau pentru a fi protejat în situaţii grave, aşa cum pot fi accidentele de muncă sau concedierile.»

Multe voci din politica românească, şi nu numai, vorbesc despre revenirea românilor din diaspora în ţară. Cum te poziţionezi în această privinţă?

«Diaspora, prin experienţa de viaţă şi profesională acumulată, are şi va avea un rol determinant în dezvoltarea viitoare a ţării noastre. Înainte de orice, românii de pretutindeni trebuie să ştie şi să creadă în faptul că România este acasă. Iar România trebuie să fie pregătită să îi întâmpine, pe aceia care doresc să revină, cu posibilitatea unui trai decent, cu un sistem de sănătate performant şi cu o educaţie competitivă la nivel internaţional.

De la măsuri pentru o mai bună reintegrare a copiilor şi tinerilor români care se întorc în sistemul de învăţământ românesc, trecând prin clarificarea unor aspecte legate de recunoaşterea pensiilor şi ajungând la măsuri care privesc încurajarea antreprenoriatului în variate domenii, inclusiv în agricultură, statul român trebuie să se asigure că revenirea românilor acasă este un proiect de succes, în primul rând pentru oameni. O clasă de mijloc consolidată, numeroasă, prosperă în România înseamnă mai mulţi români din diaspora care vor lua în considerare posibilitatea întoarcerii în ţară. Asta ne dorim şi pentru acest lucru trebuie să construim în mod concret, nu în cuvinte şi în declaraţii generaliste de intenţie.»

Ce îți dorești să ştie despre tine românii din diaspora?

«Din fericire, mulţi români din diaspora mă cunosc şi ştiu ce fel de om sunt. Prefer faptele, în locul cuvintelor. Când ne folosim de cuvinte, aşa cum se întâmplă şi în cazul profesiunii mele, trebuie să fim conştienţi de consecinţele şi de greutatea acestora. Iar atunci când spun că sunt un patriot care îi respectă şi căruia îi pasă de români, o spun asumându-mi acest crez, nu doar în calitate de om politic, ci mai cu seamă ca om şi ca român.»

Andi Rădiu
[email protected]


Citește și:

Opt partide se vor bate pentru a reprezenta Diaspora în Parlament. Iată lista completă a candidaților

PSD a depus listele cu candidații în DIASPORA pentru alegerile parlamentare. Iată cine va intra în lupta electorală