in

Misiunea părintelui Augustin Gheorghiu la Roma

Recent a fost inaugurat la Roma Paraclisul Ortodox Român „Sfântul Mare Mucenic PANTELEIMON”, din zona Cornelia. Preotul slujitor al acestui paraclis este părintele Augustin Gheorghiu, însărcinat de Episcopiei Ortodoxe Române din Italia cu misiunea de cercetare a fraţilor noştri români din spitalele din Roma. Părintele Augustin ne-a răspuns la unele întrebări despre misiunea sa la Roma.

Părinte, povestiţi-ne despre misiunea sfinţiei voastre în Italia. În ce constă aceasta?

«Doamne ajută! Duminică, în 2 dec. 2007, cu ocazia prăznuirii Sf. Apostol Andrei Cel-întâi-Chemat, Apostolul Românilor, la parohia ortodoxă română din Ladispoli, am fost hirotonit preot misionar pentru spitale, închisori şi campus-urile de nomazi din Roma. Această misiune a venit urmare a binecuvântării ierarhului nostru, Preasfinţitul Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, şi a Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Iosif, de la Paris, având în vedere nevoile pastoral misionare în Roma.

Astfel, eu fiind atunci diacon, am răspuns la chemarea Preasfinţitului Episcop Siluan spre hirotonia întru preot, fiind conştient de cerinţele misiunii cu care am fost însărcinat, adică de a răspunde solicitărilor duhovniceşti ale fraţilor noştri bolnavi din spitale sau oriunde s-ar afla, toate încercând, după puteri, cu ajutorul Domnului, să le fac spre mântuire…

Misiunea constă în cercetarea bolnavilor… am luat legătura cu majoritatea spitalelor din Roma, cu capelanii acestora, prezentându-le disponibilitatea mea, ca preot misionar capelan ortodox pentru spitalele din Roma.

Ţin să precizez că am solicitat şi obţinut sprijinul Departamentului Pastorală Sanitară din cadrul Vicariatului de Roma al Bisericii Catolice, care a transmis capelanilor din spitale (ei se afla în subordinea acestui Departament) înfiinţarea acestui post de preot misionar pentru spitalele din Roma al Bisericii Ortodoxe Române şi disponibilitatea noastră de a răspunde solicitărilor fraţilor noştri români ortodocşi.

Pentru că aceşti capelani vizitează bolnavii şi îi împărtăşesc, iar unora dintre bolnavi, fiind români, nu li se pot administra Tainele. Astfel, am apelat la bunăvoinţa capelanilor ca, întâlnind pe fraţii noştri români, să mă cheme, sau să le dea numărul meu de telefon, pentru ca ei, apoi, dacă doresc, să se poate spovedi şi împărtăşi, sau să ne rugăm împreună… Sau rudelor unor fraţi de-ai noştri care s-au dus la Domnul, ca să le facem slujba de îngropare…

În toate zilele vizitez spitalele… „bat la uşi”, ca să zic aşa… aflu de la unul sau de la altul că sunt români în anumite spitale, şi mă duc să îi cercetez, să le fiu alături… Unii se bucură, alţii se sperie, căci, din păcate, văzând preotul, unii creştini se gândesc cu frică la moarte, la această durere… Dar nu mă descurajez, şi mă rog pentru ei şi cu ei. Iar la unii ajung uneori pe ultima sută de metri. E bine şi aşa, cu ajutorul Domnului, reuşim să îi spovedim şi împărtăşim. Domnul să ne ajute, ca toţi să se mântuiască!»

De curând s-a inaugurat în Valle Aurelia (zona Cornelia) biserica paraclis „Sf. Panteleimon”. De ce aţi ales să închinaţi această biserică Sfântului Panteleimon?

«Cu binecuvântarea Preasfinţitului Siluan, îl avem pe Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Panteleimon ca ocrotitor şi rugător, împreună cu Maica Domnului, la Tronul Ceresc nu doar pentru Paraclis, ci şi pentru misiunea noastră dedicată cercetării fraţilor noştri bolnavi.

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Panteleimon este un sfânt născut în Nicomidia, din părinţii Eustorgios, senator pagân, şi Evula, o creştină; aceştia i-au dat numele de Pantoleon. Încredinţat spre educaţie lui Eufrosin, medic de renume, el ajunse după puţină vreme la o cunoaştere desăvârşită a artei medicale într-atât încât împăratul Maximian, care îi remarcase calităţile, intenţiona să îl ia la palat ca medic particular.

Cum tânărul trecea în fiecare zi în faţa casei unde era ascuns Sfântul Ermolae (cf. 26 iulie), Sfântul Părinte ghici după ţinuta lui calitatea înaltă a sufletului său şi îl invită într-o zi să intre şi începu să îl înveţe că ştiinţa medicală nu poate aduce decât slabă uşurare naturii noastre suferinde şi sortită morţii şi că numai Hristos, singurul Doctor adevărat, a venit să ne aducă Mântuirea, fără leacuri şi fără plată. Cu inima bătând de bucurie la

auzul acestor cuvinte, tânărul Pantoleon începu să îl viziteze regulat pe Sfântul Ermolae şi fu iniţiat de el în Tainele credinţei. A ajuns să îl mărturisească pe Hristos prin moarte martirică.

Când a fost dus să i se taie capul (după multe alte chinuiri înainte), s-a auzit un glas de sus care a zis: „Slujitor credincios, dorinţa ta va fi acum îndeplinită, porţile cerului îţi sunt deschise, cununa ta e pregătită. Tu vei fi de-acum înainte adăpost deznădăjduiţilor, ajutor celor încercaţi, doctor bolnavilor şi teroare demonilor, de aceea numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon” (care înseamnă „prea milostiv”).

El îşi întinse grumazul, iar când capul îi cazu, curse lapte din gâtul lui, trupul său deveni alb ca zăpada, iar măslinul uscat de care fusese legat înverzi din nou pe dată şi rodi cu fructe din belşug.»

Câţi oameni au venit la prima slujbă şi cum s-au bucurat de acest paraclis? Cum pot contribui credinciosii la dezvoltarea acestui paraclis?

«În prima zi au venit mai mulţi credincioşi, în jur de 100. Aceştia erau rude şi cunoştinţe de ale noastre, credincioşi în alte parohii. Deasemenea, au venit şi rude ale unor bolnavi pe care i-am vizitat, împreună cu unii dintre cei care s-au însănătoşit sau au ieşit din spital… Au venit în prima zi ca să se bucure împreună cu noi la deschiderea acestui Paraclis. Acum vin mai puţini, sunt în jur de 25 de credincioşi… ceilalţi, aşa cum am zis, fac parte din alte parohii, de care se simt legaţi sufleteşte, de biserică, de preot sau de ceilalţi credincioşi, sau le e mai aproape… Cum ne-am bucurat? Prin participarea la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie şi prin împărtăşirea celor care s-au pregătit, împărtăşirea cu Sfintele şi Precuratele Taine.

Iar despre contribuţia credincioşilor la dezvoltarea paraclisului, aceasta este o situaţie personală… Văzând spaţiul în care ne rugăm, credincioşii pot participa, adică „lua parte” la viaţa paraclisului, fiecare cum poate şi cum decide…, şi, de ce nu, chiar a misiunii… Despre misiune, cu siguranţă şi credincioşii pot fi implicaţi în aceasta, pot să-mi semnaleze fraţi bolnavi în spitale, cunoştinţe sau rude, pe care să îi vizităm şi să le fim alături, în momente grele sau mai puţin grele. Sunt unii dintre credincioşi sau preoţi care îmi transmit, atunci când află, unde se găseşte câte un român, la care spital, şi mă duc şi îi sunt disponibil, duhovniceşte…

Colaborez cu diverse asociaţii de medici şi voluntari din spitalele din Roma şi acolo unde se poate, mai „cerem şi o altă părere” pentru diverse cazuri, încercând să îi ajutăm pe românii noştri care sunt nevoiţi să meargă prin spitale… Sau chiar merg împreună cu unii români la vizite medicale, pentru ajutor în înţelegerea unor termeni şi alte situaţii.

Pe unii bolnavi îi întâlnesc o singură dată, că apoi se duc la Domnul… sunt şi mulţi copilaşi printre aceştia, care s-au dus de-a dreapta Domnului, reuşind să îi botezăm de urgenţă. Cu ajutorul Domnului, disponibilitatea mea este totală, mai ales în aceste cazuri, şi familia îmi este alături, înţelegând situaţia celor bolnavi. Numai căutând să îi cercetezi, să înţelegi, îţi dai seama câtă durere este în jurul nostru… Vă rog să mi se transmită asemenea situaţii, cu fraţii noştri bolnavi, ca să le putem fi un sprijin, din punct de vedere duhovnicesc, celui slăbit trupeşte şi familiei. Iată un mod de a contribui: înştiinţarea mea despre bolnavi, ca să îi cercetăm…»

 

Pr. Augustin Gheorghiu, consilier eparhial pentru spitale şi închisori (sectorul Social Filantropic) pentru dialog cu autorităţile pentru Centrul Italiei (sectorul Dialog) în cadrul Episcopiei Italiei – tel: 320.715.7902

Paraclisul „Sf. M. Muc. Panteleimon” găzduit de biserica catolică „S. Giuseppe Cottolengo”, Viale di Valle Aurelia, nr. 62, Roma (la 150m de Metro A-Valle Aurelia)

Program slujbe Duminica: 8.30 – Slujba Utreniei, Aprox. 10.00 – Sfânta Liturghie

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

O româncă în partidul lui Veltroni

Românii ”negri” din Italia