Pe 28 decembrie, Ministrul de Externe Teodor Baconschi a pus în dezbatere publică pentru 30 de zile – timpul aproape a expirat – proiectul privind votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate. Deşi este o chestiune de mare importanţă, din comunitatea din Italia nu a apărut nicio opinie publică referitoare la acest proiect. Gazeta Românească a vrut, totuşi, să afle ce gândesc mai mulţi lideri politici şi personalităţi ale comunităţii româneşti. Declaraţiile reprezentanţilor românilor din Italia sunt în general nete, pro sau contra, cu puţine soluţii alternative. Reprezentanţii PDL laudă proiectul, cei ai PSD cer retragerea lui, pe motiv că ar favoriza fraudele.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat pe 28 decembrie că pune în dezbatere publică proiectul legii privind votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate, care ar trebui aplicat la alegerile din 2012. Ministrul Baconschi a declarat că „votul prin corespondenţă este o necesitate democratică şi, în cazul unei diaspore de mare amploare, este normal să ne dorim ca toţi compatrioţii noştri să aibă posibilitatea de a participa, exercitându-şi liber dreptul de a alege. Românii nu pot fi privaţi de acest drept constituţional, iar legea, odată implementată, va permite o contribuţie civică nemijlocită a diasporei la modelarea destinului politic al României. Merită menţionat şi faptul că limitarea dreptului de vot în străinătate exclusiv la secţiile de vot tradiţionale nu numai că genera frustrări legitime din partea celor care nu puteau să îşi exercite opţiunea, dar genera şi costuri importante.”
La alegerile prezidenţiale din 2009 voturile românilor din diaspora au înclinat balanţa în favoarea lui Traian Băsescu. Opoziţia a acuzat nereguli şi fraude în favoarea lui Băsescu la votul din diaspora, unul dintre cei vizaţi de critici fiind chiar ministrul Teodor Baconschi, pe atunci ambasador al României la Paris.
Conform proiectului, românii din străinătate pot vota prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europene, dar nu pot vota la referendumuri. Interesaţii trebuie să se înscrie pe listele de alegători de la consulate, şi primesc acasă un plic cu buletinul de vot, pe care îl expediază recomandat, pe propria cheltuială înapoi la consulatul de unde l-au primit. Votantul completează şi trimite şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului cum că opţiunea sa electorală nu a fost influenţată, iar secretul votului nu a fost afectat.
William Brînză: „Un progres în evoluţia diasporei”
Parlamentarii diasporei din Partidului Democrat Liberal declară că legea este necesară, punctând pe faptul că dă posibilitatea tuturor românilor de a vota indiferent de locul unde se află sau de timpul pe care îl au la dispoziţie. În opinia lor, cheltuielile se vor reduce simţitor iar şansele de fraudare nu sunt mai ridicate.
Deputatul William Brînză, preşedinte al PDL Diaspora e încântat de proiect „Consider apariţia votului prin corespondenţă un progres în evoluţia comunităţii de români din afara ţării. Aceast sistem va permite tuturor cetăţenilor români sau cu dublă cetăţenie, aflaţi departe de secţiile de votare, aflaţi la muncă în ziua votului sau în imposibilitatea de a se deplasa, să voteze.
E o chestiune care a fost cerută de mai toţi românii din străinătate cu care am discutat. Subiectul a fost abordat de nenumărate asociaţii de români, de foarte mult timp. Am făcut tot posibilul să realizăm acest lucru, să dăm posibilitatea tuturor să voteze.
Pe de altă parte s-a ţinut cont şi de faptul că se vor reduce foarte mult cheltuielile, lucru demn de ţinut în vedere într-un moment în care vistieria statului nu e bogată. în privinţa acuzaţiilor de fraudă, răspund că foarte mult contează de conştiinţa fiecărui român de a fi corect şi de a-şi exercita dreptul de vot în mod cinstit.”
Viorel Badea: „Nu vor fi probleme de fraudare”
Senatorul PDL Viorel Badea afirmă că proiectul e asemănător cu cel aplicat în alte ţări, adaptat la nevoile specifice ale românilor: „Acest sistem de vot este foarte necesar comunităţilor de români din afara ţării. Este un proiect pe care l-am discutat din campania electorală, în urma discuţiilor cu românii din foarte multe ţări. Am certitudinea că nu vor fi probleme legate de fraudare sau de securizarea voturilor, pentru că sistemul e foarte sigur. Am lucrat la acest proiect, fac parte din iniţiatorii lui şi sunt convins că e foarte necesar. În plus, nu există noutăţi majore, proiectul este practic o compilaţie a mai multor sisteme din diferite ţări care apelează la acest sistem, noi nefăcând altceva decât să-l adaptăm nevoilor comunităţilor de români. Chiar în Italia, pentru diaspora se foloseşte acest sistem.”
Garanţia MAE
Cei doi preşedinţi PDL Italia, aleşi de cele două tabere din cadrul filialei, sunt în favoarea aprobării proiectului, exact în forma în care a fost prezentat.
Dumitru Ilinca (aripa Badea) ţine să reamintească faptul că funcţionarii MAE sunt o garanţie a nefraudării alegerilor: „Cei care vorbesc despre fraudare ar trebui să se gândească la faptul că funcţionarii reprezentanţelor diplomatice sunt persoane excepţionale, de mare moralitate şi încredere, iar o acuzaţie de acest tip ar arunca cu noroi asupra întregii diplomaţii româneşti. Ar trebui să ne gândim mai degrabă că acest sistem dă posibilitatea oricărui român să voteze, iar costurile scad simţitor.”
Ioan Săvoiu (aripa Brînză) a fost singurul care a propus organizarea de dezbateri, care se vor organiza la sfârşitul lunii la Milano: „Ministrul Baconschi a cerut diasporei să organizeze dezbateri şi să se aducă îmbunătăţiri sau completări la acest proiect de lege. E ceea ce vom încerca noi să facem la Milano, la sfârşitul acestei luni, moment în care vom invita reprezentanţi politici şi apolitici ai românilor din Italia, jurnalişti şi rezidenţi în peninsulă pentru a discuta pe această temă. Trebuie să încercă, să dovedim că nu trecem nepăsători pe lângă o chestiune atât de importantă pentru noi, o chestiune pusă în discuţie de foarte multe ori şi care poate decide viitorul politic al ţării. Sper să reuşim să adunăm cât mai multe persoane, lăsând orice urmă de intoleranţă pentru o problemă comună diasporei.”
Andi Rădiu
