Cincizeci de elevi români din Braşov şi din comuna sibiană Cârţişoara au refăcut drumul legendarului Badea Cârţan în fosta Capitală a Imperiului Roman, la sfârşitul lunii aprilie. Copiii au adus cu ei o traistă de ţărână românească şi o mie de cărţi.
"A coborât un dac de pe Columnă"
Cei 50 de elevi români din Braşov şi Cârţişoara, îmbrăcaţi în costume populare, au prezentat spectacole de poezii şi cântece la Accademia di Romania şi la Episcopia Ortodoxă Română din Roma. Toate acestea după ce au vizitat Roma: Columna lui Traian, Colosseumul, Castel Sant'Angelo şi Bazilica San Pietro.
"Am venit astăzi la Roma să parcurgem drumul pe care Badea Cârţan l-a făcut cu peste o sută de ani în urmă pentru a se convinge de latinitatea poporului român", a spus viceprimarul comunei Cârţişoara, Viorel Paştea, care a însoţit grupul de elevi alături de câţiva profesori. El este cel care a propus copiilor să ia cu ei şi o traistă de ţărână românească pe care să o lase la Episcopie, acolo unde se va deschide viitoarea Bibliotecă “Badea Cârţan”.
Viceprimarul a venit îmbrăcat în costum naţional, "pentru că şi Badea Cârţan tot aşa a ajuns la Roma, iar înnoptând la poalele Columnei lui Traian, dimineaţa când gardienii care erau de serviciu prin piaţă l-au văzut au exclamat cu toţii: «A coborât un dac de pe Columnă!» Aşa am venit şi noi astăzi împreună cu elevii şcolii Badea Cârţan îmbrăcaţi în portul tradiţional", completează Viorel Paştea. "Portul ţărănesc la bărbaţi se compune din căciulă de miel, vestă din pănură de culoare neagră, cămaşa cu pui, pantalonii – cioareci şi opinci în picioare aşa cum strămoşul nostru umbla şi el", îşi descrie veşmintele cu mândrie viceprimarul din Cârţişoara. "Am văzut şi am trăit ceea cu o sută de ani în urmă şi Badea Cârţan a văzut şi s-a bucurat de fraţii lui de aici şi de originea noastră a poporului român", mai completează Viorel Paştea.
Eroul nostru
Gabriela Turcea, în vârstă de 12 ani, din Cârţişoara a susţinut cele mai multe cântece dedicate lui Badea Cârţan. Fata a învăţat aceste cântece de la profesorul ei – Gheorghe Gânduleţ. "Mă atrage faptul că Badea Cârţan a fost eroul nostru şi că eu acum am mers la Roma pe urmele lui Badea Cârţan", spune fata. Gabriela a fost impresionată de Coloseum şi de Columna lui Traian, unde "dacii sunt atât de bine sculptaţi pe Columnă". Costumul cu care este Gabriela îmbrăcată este moştenit de la strămoşii ei şi va ajunge cu siguranţă să fie purtat şi de strănepoţii ei, peste zeci de ani, mai completează fata.
Un alt copil, Octavian Paştea, în vârstă de 12 ani ne spune şi el cu mândrie că este din Cârţişoara, comuna natală a lui Badea Cârţan şi că este îmbrăcat în "hainele naţionale ale României": "Eu cred că ar fi bine să împărtăşim povestea lui Badea Cârţan cu toţii". Octavian recunoaşte că ei au parcurs cu autocarul doar un drum de două zile şi nu de 42 de zile aşa cum a făcut Badea Cârţan, pe jos. Toţi elevi au fost emoţionaţi pe parcursul acestei excursii la Roma, după cum recunoaşte şi profesoara Cecilia Şoşu care predă latina la colegiile
Şoguna, Unirea şi Mesota din Braşov. În urmă cu un an cele trei colegii au marcat o sută de ani de la moartea lui Badea Cârţan prin lansarea unui volum omagial dedicat acestui erou legendar. Grupul de elevi de la Braşov a adus cu ei şi cărţi de beletristică. "Sunt circa o mie de volume, unele donaţii din partea elevilor, altele achiziţii prin grija unor sponsori, dar cred că toate s-au realizat cu ajutorul lucrării Celui de Sus" menţionează Cecilia Şoşu. Ideea de a face această excursie i-a venit profesoarei în urmă cu doi ani când a văzut pentru prima dată Columna lui Traian şi a trăit o emoţie specială amintindu-şi de efortul făcut cu un secol în urmă de Badea Cârţan.
Biblioteca Badea Cârţan
După ce au vizitat Accademia di Romania, elevii au dorit să îl cunoască şi pe episcopul ortodox român în Italia, Preasfinţitul Siluan.
"Ne bucurăm să întâmpinăm asemenea temerari care, deşi nu au venit pe jos, aşa cum a venit Badea Cârţan, au făcut acest drum 
lung şi acest sacrificiu ca să cinstească trecutul lor şi să-l lege cu prezentul", a spus PS Siluan. Episcopul, impresionat de faptul că cei mici purtau cu mândrie costumele populare, le-a destăinuit că nici marii creatori de modă nu reuşesc să facă un costum, "o haină atât de frumoasă de cum este cea din zona Sibiului".
O parte din cele o mie de cărţi aduse de grupul de tineri din Braşov au rămas la Episcopie pentru Biblioteca “Badea Cârţan”, unde deja există un fond de carte, dar lipseşte sediul. Primăria Romei ajută Episcopia în găasirea unui astfel de spaţiu în care românii să poată găsi cărţile dorite.
"Deocamdată Biblioteca Judeţeană din Craiova ne-a dăruit cărţi, avem protocol semnat pentru 20.000 de volume. La acestea se mai adaugă câteva sute de volume pe care le-am primit cadou de la Biblioteca Naţională din Bucureşti, altele din fondul de bibliotecă a Episcopiei şi de la Accademia di Romania, un fond de carte pentru copii la care desigur adăugăm un număr foarte important de carte religioasă, peste 600 de titluri de carte religioasă. Nădăjduim să identificăm în cele din urmă şi spaţiul necesar pentru a putea amenaja această bibliotecă", mai spune PS Siluan.
"Biblioteca Badea Cârţan va oferi publicului cititor nu numai carte românească, ci şi carte în limba italiană, carte de prezentare a României şi a Bisericii Ortodoxe române, a tradiţiilor româneşti în italiană pentru acei italieni care vor să cunoască mai mult", mai subliniază epsicopul.
C.V.
Gheorghe Cârţan cunoscut şi sub numele de Badea Cârţan (1849 – 1911) a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român.
Citeşte şi:
