Din metodologia organizării și desfășurării Congresului Românilor de pretutindeni (citiți aici), propusă de către MAE, aflăm şi câţi membri va avea Congresul: 224, număraţi după următorul algoritm:
– comunităţi româneşti cu peste 1.000.000 de membri: 15 mandate (ITALIA, SPANIA, SUA, Rep. Moldova)
– comunităţi româneşti cu peste 100.000 de membri: 8 mandate (Canada, Germania, Franţa, Marea Britanie, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Macedonia, Albania)
– comunităţi româneşti cu peste 10.000 de membri: 3 mandate ( Australia-Noua Zeelandă, Grecia, Austria, Belgia, Irlanda, Cipru, Portugalia, Suedia, Olanda, Danemarca, Ungaria, Elveţia, Norvegia, Israel, Kazahstan, Siria)
– comunităţi româneşti cu sub 10.000 de membri: 1 mandat (restul statelor pana la 224)
EXCLUSIV: Congresul Diasporei, iată metodologia „cine are plicul mai mare” propusă de MAE pentru alegerea congresmanilor
Nemulțumirile vor fi legate de numărul de mandate repartizate țărilor și apoi regiunilor.
Italia, singura țară care are oficial peste un milion de rezidenți români, la care se adaugă cei fără documente de rezidență, este pusă la egalitate cu țări care au, în comparație, sute de mii mai puțini.
La fel se va întâmpla și când se vor compara comunitățile din Albania și Macedonia cu Germania sau Marea Britanie. Pe ”nivelul 3” s-ar putea naște dicuții între reprezentativitatea comunităților din Belgia, Austria și Grecia față de tări precum Norvegia.
Niciun cuvânt despre repartizarea țărilor unde nu vor fi candidați. E greu de crezut că țări în special din Asia sau Africa vor putea fi reprezentate.
În privința Italiei se observă o diferență foarte mare între numărul reprezentanților din Roma (5) și celelalte regiuni.
Iată mai jos repartiția mandatelor pentru fiecare țară:
Sorin Cehan, Andi Rădiu
