Menu
in

Candidat independent din diaspora, misiune imposibilă

Pentru a putea candida independent pentru un post de parlamentar din diaspora la alegerile din 9 decembrie, un român din Italia (sau din Spania, Germania etc) trebuie să depună peste 8.000 de semnături de susţinere pentru candidatura la Cameră şi peste 12.000 de semnături pentru cea de la Senat.

Dar nu orice fel de semnături, ci numai de la cei care au domiciliul stabilit în străinătate, aşa-numiţii CRDS, şi care sunt în număr de 432.922. Potrivit legii, candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puţin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 de alegători pentru Senat.

Biroul electoral al Circumscripţiei 43 a hotărât ca numărul minim necesar susţinerii unui candidaturi independent să fie astfel: Pentru Camera Deputatilor: Colegiul 1 – 8199 de semnaturi. Colegiul 2 – 4222 de semnaturi. Colegiul 3 – 3789 de semnaturi. Colegiul 4 – 2000 de semnaturi. Pentru Senat: Colegiul 1 – 12421 de semnaturi. Colegiul 2 – 4895 de semnaturi.

Deşi numărul românilor din străinătate este de peste 3 milioane (mai precis 3.052.397, potrivit datelor MAE comunicate Curţii Constituţionale cu ocazia scandalului post-referendum), la calculul numărului de semnături necesare sunt luaţi în calcul cei cu statut CRDS (Cetăţean român cu domiciliul în străinătate), adică 432.922.

Este o misiune imposibilă, pentru că circumscipţia diasporei acoperă tot globul pământesc. Cum ar putea un aspirant candidat să strângă 12.000 de semnături numai de români cu domiciliul în străinătate? Cum i-ar putea identifica? Şi dacă ar avea acces nelimitat la baza de date MAE şi MAI, pentru a le afla numele şi adresele, ar fi imposibil fără o armată de oameni şi câteva milioane de euro cheltuială. Presupunând că respectivii ar accepta să semneze, să-şi dea adresa, CNP-ul, data naşterii, numărul şi seria documentului de identitate.

Mai mulţi parlamentari

Conform normei de reprezentare în Parlament, cei 3 milioane de români nu vor fi reprezentaţi în Parlamentul de la Bucureşti de un număr proporţional corespunzător de deputaţi şi senatori. Diferenţa dintre cele două categorii este relevată şi de un comunicat MAE din august 2012: "Numărul titularilor de paşapoarte de cetăţean român cu domiciliul în străinătate (abreviat: paşapoarte CRDS) nu reflectă numărul real al cetăţenilor români care s-au stabilit şi domiciliază de facto în străinătate, în practică existând mai multe categorii de persoane care locuiesc în afara hotarelor, fără a deţine paşapoarte CRDS".

În străinătate, la fel ca la alegerile parlamentare din 2008, în cadrul Circumscripţiei nr. 43 vor fi organizate doar patru colegii uninominale pentru alegerea a tot atâţia deputaţi, precum şi două colegii uninominale pentru alegerea a doi senatori. Reprezentanţi ai românilor din străinătate au cerut ca românii cu reşedinţa, şi nu doar cei cu domiciliul în străinătate, să fie luaţi în calcul pentru alcătuirea colegiilor.

Decizia ar fi dus şi la mărirea numărului de parlamentari aleşi în diaspora: "Din datele furnizate de Institutul de Statistică al Italiei, doar aici, la sfârşitul anului 2010, se înregistrau 968.576 de români înregistraţi oficial. Astfel, doar românii din Italia ar trebui să poată trimite pe băncile legislativului 13 deputaţi şi 6 senatori, conform normelor legale de reprezentare. Cred că putem demonstra că diaspora are şi trebuie să aibă un cuvânt mult mai greu de spus în politica din România şi, mai mult, poate avea un rol esenţial în primenirea clasei politice" a susţinut Eugen Vâlcu, unul din promotorii iniţiativei "Măriţi numărul parlamentarilor din diaspora!"

Stănăşel: "Ruşine, ruşine, ruşine"

Printre susţinătorii schimbării legii actuale se numără şi Ştefan Stănăşel, care şi-a anunţat candidatura ca independent pentru alegerile din iarnă. El a aşteptat o decizie a Biroului Electoral Central, care, însă, a confirmat că doar românii care au renunţat la domiciliul în România pot semna în colegiile din diaspora. Stănăşel, care doreşte să candideze pentru un fotoliu de senator pentru Europa şi Asia, ar avea nevoie de susţinerea a patru procente din cei cu paşaport CRDS, mai precis, de 12.421 de semnături.

El consideră că ar fi avut speranţe să obţină candidatura, dacă ar fi fost consideraţi ca alegători românii rezidenţi (şi nu domiciliaţi) în Peninsulă şi din celelalte ţări. "Ruşine, ruşine, ruşine", spune Stefan Stănăşel. "Aşa se împiedică, de fapt, printre altele, orice candidatură independentă. Ar trebui ca eu, acum, să strâng semnături doar de la românii cu domiciliul în Italia. De exemplu, din 4200 de români din Prato, doar 7 au paşaport CRDS, dintre care 4 sunt din familia mea. Nu cred ca cineva ar putea strânge mai mult de 500 de semnături în aceste condiţii. Ne-au pus în faţa faptului împlinit. Ne-au arătat că pot candida doar ai lor, susţinuţi din partide. Noi în schimb am susţinut mereu că diaspora a ajuns la un grad de maturitate care să-i poată permită să fie reprezentată direct în Parlamentul de la Bucureşti".

L-am întrebat pe ştefan Stănăşel câte semnături a adunat şi dacă se retrage din cursa pentru o candidature la Senat: "Nu, nu am spus că mă retrag, dar în aceste condiţii spun că e imposibil să se străngă acele semnături. Peste câteva zile mă voi deplasa în România, unde voi spune tuturor păsul nostru, inclusiv la posturi TV naţionale, unde am fost invitat să particip".

Iată şi numărul de semnături necesare unui candidat independent, pe colegiu:

Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor

Colegiul nr. 1- 204.998 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot- 8.199 semnături necesare

Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Cehă, Republica Irlanda, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Andorra, Islanda, Liechtenstein, Monaco, San Marino şi Vatican

Colegiul nr. 2- 105.551 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot, 4.222 semnături

Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Georgia, Kazahstan, Macedonia, Republica Muntenegru, Moldova, Rusia, Serbia, Turcia, Ucraina, Bangladesh, Bhutan, Brunei, Cambodgia, RPD Coreeană, Republica Coreea, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Kârgâzstan, RPD Laos, Malaezia, Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Republica Populară Chineză, Singapore, Sri Lanka, Tadjikistan, Thailanda, Timorul de Est, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam

Colegiul nr. 3- 94.730 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot, 3.789 semnături

Antigua şi Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Mexic, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Saint Kitts şi Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadinele, SUA, Surinam, Trinidad şi Tobago, Uruguay, Venezuela, Australia, Noua Zeelandă, Fiji, Papua Noua Guinee, Solomon Islands, Vanuatu, Marshall Islands, Micronesia (Federated States of), Kiribati, Nauru, Palau, Samoa, Tonga, Tuvalu

Colegiul nr. 4- 27.643 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot, 2.000 semnături

Afganistan, Africa de Sud, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Bahrain, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Ciad, Comore, Congo, Coasta de Fildeş, Djibouti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Eritrea, Etiopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guineea Ecuatorială, Guineea- Bissau, Iordania, Irak, Iran, Israel, Kenya, Kuweit, Lesotho, Liban, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Maroc, Mauritania, Mauritius, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Oman, Pakistan, Qatar, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Rwanda, São Tomé şi Príncipe, Senegal, Seychelles, Sierra Leone, Siria, Somalia, Statul Palestina, Sudan, Swaziland, Tanzania, Togo, Tunisia, Uganda, Zambia, Zimbabwe, Yemen

Colegii uninominale pentru alegerea Senatului

Colegiul nr. 1 – 310.549 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot, 12.421 semnături

Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor nr. 1 şi Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor nr. 2

Colegiul nr. 2 – 122.373 români cu domiciliul în străinătate şi drept de vot, 4.895 semnături

Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor nr. 3 şi Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor nr. 4

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version