«Procesul de selectare a delegaţilor la Congres trebuie să se ghideze după principii democratice care să ia în considerare reprezentativitatea legitimă şi proporţionalitatea. »
«Misiunilor diplomatice şi consulare ale României nu le revine nici un rol în desemnarea delegaţilor la Congres.»
Sunt două pasaje cheie din răspunsul primit de la Ministerul de Externe la o serie de întrebări adresate de Gazeta Românească cu privire la detaliile organizării Congresului Românilor de Pretutindeni.
Deşi răspunsul nu este tranşant şi nu vorbeşte în mod explicit de alegeri, putem deduce aceasta. Având în vedere că delegaţii NU vor fi desemnaţi de consulate, iar selectarea se va face după „principii democratice” care să ia în considerare „reprezentativitatea legitimă”, nu putem decât să tragem concluzia că vor fi alegeri, într-un fel sau altul, în diaspora, pentru participanţii la primul Congres. Mai ales că, la întrebarea cu privire la reprezentanţii bisericii, aflăm că aceştia „îşi pot depune candidatura”!
Reamintim că în urmă cu o lună, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, au cerut Parlamentului, printr-o scrisoare, să analizeze convocarea unui Congres al Românilor de Pretutindeni pentru 29-30 noiembrie 2014, imediat după alegerile prezidenţiale.
Corlăţean şi Stanoevici au precizat că evenimentul, „prevăzut în legea 299/2007, reprezintă un instrument instituţional esenţial pentru viaţa comunităţilor, atât ca organism reprezentativ al acestora, cât şi ca mecanism eficient de identificare şi de rezolvare a problemelor milioanelor de români aflaţi în afara graniţelor”.
Cei doi miniştri au arătat că „în urma unui proces de reflecţie derulat în cadrul MAE, referitor la identificarea modalităţilor optime privind organizarea în permieră a acestei reuniuni de o deosebită rezonanţă în rândul românilor din străinătate”, a fost elaborat un proiect de metodologie pentru convocarea acestui Congres cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie – Ziua Românilor de Pretutindeni).
Imediat după apariţia acestei ştiri, am solicitat MAE detalii despre „proiectul de metodologie” pentru convocarea la acest Congres. Astăzi, 16 iulie, am primit răspuns la întrebările noastre, de la Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare a Ministerului Afacerilor Externe. Iată raspunsul:
Urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm următoarele informaţii:
1. Care este rolul Congresului Românilor de Pretutindeni pe lângă Parlamentul României?
Conform legii 299/2007, Congresul Românilor de Pretutindeni are drept scop „întărirea legăturii cu românii de pretutindeni”, fiind considerat un instrument necesar pentru consolidarea nivelului de auto-organizare şi de creştere a capacităţii de funcţionare internă a comunităţilor.
Congresul Românilor de Pretutindeni, prin Consiliul Românilor de Pretutindeni, structură cu caracter permanent care ar urma să fie aleasă în cadrul primei reuniuni a Congresului, furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, Departamentului pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, precum şi celorlaltor instituţii guvernamentale competente.
Consiliul va colabora cu aceste instituţii pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv pentru realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.
2. Cum vor fi selectati componenti acestui Congres? Vor fi alegeri in comunitati sau vor fi desemnati de ambasade?
Potrivit legii menţionate, Congresul Românilor de Pretutindeni se organizează sub egida Parlamentului României.
Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni.
Congresul Românilor de Pretutindeni îşi desemnează, în cadrul primei sale reuniuni, organele de conducere, elaborează regulamentul de funcţionare şi alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.
Modul de desemnare a delegaţilor la următoarele reuniuni ale Congresului va fi stabilit de organele de conducere ale acestuia.
Respectând rolul Parlamentului României de for tutelar al Congresului Românilor de Pretutindeni şi atribuţiile ce revin prin lege organelor de conducere alese ale acestuia şi, în acelaşi timp, având în vedere diversitatea şi amploarea diasporei româneşti Ministerul Afacerilor Externe apreciază că procesul de selectare a delegaţilor la Congres trebuie să se ghideze după principii democratice care să ia în considerare reprezentativitatea legitimă şi proporţionalitatea.
Având în vedere elementele mai sus prezentate, rezultă că misiunilor diplomatice şi consulare ale României nu le revine nici un rol în desemnarea delegaţilor la Congres.
3. Vor fi si reprezentanţi ai bisericii in acest Congres?
Ministerul Afacerilor Externe apreciază rolul de agregare al comunităţii îndeplinit de bisericile româneşti şi consideră oportună depunerea de eventuale candidaturi din partea reprezentanţilor acestora spre a fi desemnaţi ca delegaţi ai comunităţilor în Congres.
4. Funcţiile de congresmeni vor fi retribuite? Va fi o întâlnire anuala sau vor exista comisii permanente care sa lucreze pe lângă Parlamentul României?
După cum arătam anterior, potrivit legii, „Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent”, căruia Guvernul României îi va asigura „un spaţiu corespunzător”.
Tot Congresul va fi cel care va stabili, în condiţiile Legii, „modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
5. Aţi cerut organizarea acestui Congres in noiembrie. Este o coincidenta suprapunerea cu alegerile prezidenţiale? Congresul diasporei va putea dezbate si subiecte politice sau numai despre păstrarea limbii romane, a tradiţiilor populare?
Congresul ar putea fi organizat, potrivit unei propuneri a Ministerului Afacerilor Externe, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, care se sărbătoreşte în fiecare an, potrivit Legii 299/2007, la data de 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, Apostolul românilor.
În eventualitatea convocării Congresului în acest an, este evident că acesta ar urma să aibă loc după încheierea alegerilor prezidenţiale stabilite pentru 2, respectiv 16 noiembrie (cel de al doilea tur de scrutin).
Până în prezent nu a fost luată o decizie la nivelul birourilor reunite ale Camerelor Parlamentului cu privire la convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni
Tematica şi subiectele dezbătute vor fi stabilite de membrii Congresului, în baza Legii 299/2007.
Direcţia Purtător de Cuvânt şi Comunicare
Congresul Românilor de Pretutindeni, propus de MAE în noiembrie. Începe bătălia pentru locurile de „congresmani”
Ce spune Legea
Organizarea acestui Congres este prevăzută în Legea nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Legea este destul de vagă în legătură cu acest organism.
Astfel, la art. 5 – „Românii de pretutindeni au următoarele drepturi:”, dreptul de la punctul „i)” este „de a participa la Congresul Românilor de Pretutindeni, organizat în conformitate cu prevederile art. 8;” La articolul 8 aflăm că „În scopul întăririi legăturilor cu românii de pretutindeni, anual se organizează sub egida Parlamentului României, în ţară sau în străinătate, Congresul Românilor de Pretutindeni, cu consimţământul autorităţilor statului respectiv, în cazul în care se decide organizarea în străinătate.”
„Convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură din bugetul Camerei Deputaţilor.”
Congresul al XV-lea
„Cu prilejul primei sale reuniuni, Congresul Românilor de Pretutindeni îşi va desemna organele de conducere şi va elabora regulamentul de funcţionare.”
Articolul 9 din lege vorbeşte de organele Congresului şi rolul acestuia.
(1)Congresul Românilor de Pretutindeni alege Consiliul Românilor de Pretutindeni, cu caracter permanent.
(2)Guvernul României va asigura Consiliului Românilor de Pretutindeni un spaţiu corespunzător. (3)Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Românilor de Pretutindeni se stabileşte de către Congresul Românilor de Pretutindeni, cu avizul conform al birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
(4)Consiliul Românilor de Pretutindeni furnizează informaţii, analize şi propuneri Parlamentului României, D.R.R.P. din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum şi celorlalte instituţii guvernamentale competente, cu care colaborează pentru promovarea de iniţiative legislative referitoare la românii de pretutindeni, respectiv la realizarea şi aplicarea programelor destinate comunităţilor româneşti.
(5)Ministerul Afacerilor Externe, prin D.R.R.P., va asigura secretariatul tehnic al Consiliului Românilor de Pretutindeni şi asigură finanţarea activităţii acestuia.
Sorin Cehan
Adrian Chifu: «Toţi consilierii locali trebuie să facă parte din Congres»
Elena Rădulescu: «Aş participa la Congres, dar vara, nu în noiembrie»
Leontin Cojocea, CASCRI: «A fi român este un privilegiu, nu înseamnă doar a fi o persoană cu cetăţenie română»
Lorenzo Prundeanu: «Din congres să facă parte președinții de asociații»
Anca Polmolea: «Comunitatea nu înseamnă numărul, ci unitatea românilor»
Horia Corneliu Cicortaş, președinte FIRI: «Selecția pentru participarea la Congres, cu ajutorul reţelei noastre consulare »
Marian Mocanu: «Nu sunt interesat să particip la Congresul românilor de pretutindeni»
