Se estimează că numărul femeilor care se prostituează în Europa de Vest este de aproximativ 300.000, multe dintre ele minore. Pe traficanţi îi costă în jur de 800 de euro să scoată o femeie din România şi câştigă până la 30.000 de euro atunci când o predau unui intermediar din Italia sau Germania. O minoră poate fi vândută de mai multe ori, fiind o afacere optimă pentru proxeneţi. Raporturile sexuale costă între 30 şi 80 de euro pentru clienţi. Fetele sunt obligate să lucrează cu mai mulţi clienţi pe noapte.
Iată doar câteva din datele culese de psihologul Iana Matei, care se ocupă de mai bine de 10 ani de studierea fenomenului proxenetismului şi susţinerea victimelor traficului de carne vie. Iana Matei a salvat până acum 420 de femei, multe dintre ele minore. Miercuri, 19 octombrie, psihologul şi-a lansat la Roma cartea "Minori de vânzare. Adolescenţi constrânşi să se prostitueze. Un trafic lucrativ al Europei de Est- Minore cumpărate şi vândute ca nişte simple bucăţi de carne”.
“Nu sunt prostituate, ci victime”
Din 1998 până acum, Iana Matei, psiholog de profesie, a salvat 420 de minore obligate să se prostitueze. "Ele nu sunt prostituate, ele sunt victime ale traficului", ţine să precizeze încă de la început psihologul. "în 1998 am cunoscut primele trei victime ale traficului de fiinţe umane, la Piteşti, şi m-a impresionat nedreptatea care li se făcea, pentru că ele dădeau declaraţie la poliţie împotriva traficanţilor şi spuneau ce au făcut acei oameni cu ele, şi toată lumea ridica din umeri că, adică şi ce? Cumva tot vina lor era", îşi aminteşte femeia.
În vârstă de 53 de ani, Ioana Matei, laureată în psihologie, disidentă pe vremea dictaturii lui Ceauşescu, a trăit timp de zece ani în Australia, unde s-a apropiat de copiii străzii. Revenind în ţară, Iana a continuat să fie interesată de minorii care cad în capcana traficului de fiinţe umane.
Reţea europeană: fete vândute la Milano, Paris sau Hamburg
Vezi un VIDEO cu prostituate românce, realizat pe Via Salaria, la Roma:
La Pove�tiri adev�rate: Prostituatele românce din Roma, prietene cu italienii pe www.acasatv.ro
A înfiinţat în România, în urmă cu 12 ani, un adăpost pentru minorele care reuşesc să scape după ce au fost vândute şi forţate să se prostitueze la Milano, Paris sau Hamburg. Singurul lucru care ar ajuta, dar care nu se face încă, în opinia sa, este să fie anihilaţi cei care investesc în această afacere.
Iana consideră că este important să atragă atenţia asupra faptului că fetele sunt victime ale traficului şi că de cele mai multe ori nu reuşesc să iasă singure din respectiva reţea. Astfel, s-a născut, în urmă cu un an, cartea "Minori de vânzare" apărută deja în Franţa, Danemarca, Olanda, Norvegia, Spania, Rusia şi Italia, carte care, din 25 octombrie, se găseşte şi în librăriile din România.
Fetele au dreptul “la o viaţă normală”
"Noi am început un proiect de autosusţinere. Am început, am mers jumătate cu el după care ne-a fost din ce în ce mai dificil să găsim fonduri pentru el. Aşa s-a născut ideea de a scrie o carte, ca să arătăm oamenilor că, în spatele acestui topic, trafic de fiinţe umane, sunt fiinţe umane, sunt nişte fete. Mi se pare firesc să dai unor copii şansa la o viaţă normală. Adică ele nu cer luna de pe cer, vor numai o viaţă normală şi cred că e dreptul lor la o viaţă normală. Ce e aşa de greu?" se întreabă femeia.
Trafic spre Vest
Iana Matei precizează, în cartea sa, că fenomenul s-a născut în România, în anii '90, după căderea dictaturii, dar s-a intensificat după aderarea ţării noastre în UE, deoarece fără controale la frontiere este mult mai uşor să deplasezei fetele de la o ţară la alta. Noua destinaţie este reprezentată de ţările din Europa de Nord, de la care traficanţii se aşteaptă să obţină profituri mai mari decât în Italia, Germania şi Franţa, unde deja "pieţele" sunt formate de mai mulţi ani.
Proxenetul "lover-boy"
Psihologul povesteşte despre noile tehnici de ademenire ale minorelor. Cea mai populară, mai ales în Italia, este cea a proxeneţilor "lover-boy". Iana Matei a explicat pentru "L'Espresso" că "lover-boy" se numeşte acel tânăr român care începe să curteze două sau trei fete în acelaşi timp, fără ca ele să ştie una de alta. Le face cadouri, le scoate în oraş, iar atunci când se îndrăgostesc de el le anunţă că a găsit un loc de muncă în Italia şi le convinge să-l urmeze, spunând că ar putea lucra pe post de chelneriţe sau pentru a îngriji un bătrân. Fetele se încred în ceea ce spune "iubitul" lor, dar numai când ajung în noile destinaţii descoperă că nu există nici un loc de muncă. Acelaşi aşa- zis "iubit" le convinge ulterior să se prostitueze pentru a le face să intre în circuit.
Iana Matei consideră că UE este conştientă de gravitatea traficului cu fiinţe umane, dar nu a pregătit încă mijloace eficiente. Lipseşte voinţa politică pentru a face acest lucru, potrivit psihologului. Traficanţii de femei trebuie anihilaţi precum traficanţii de droguri: cu pedepse exemplare şi confiscarea bunurilor. În loc să se concentreze asupra celor care exploatează fetele, dezbaterea publică se împotmoleşte în acelaşi punct: legalizarea sau nu a prostituţiei. Accentul se pune pe prostituate, nu pe cine le exploatează, mai consideră Matei.
Povestea Ionelei, vândută la 14 ani
Cartea începe cu povestea unei fete de 14 ani, Ionela. "România varsă în fiecare an pe trotuarele întregii Europe, mii de fete ca Ionela, originare din Piteşti, Bucureşti, Iaşi, Brăila, Sibiu ori Timişoara. Venite din marile oraşe sau din sate îndepărtate, din Transilvania, ele aterizează la Madrid, Roma, Paris, Londra sau Amsterdam, unde vin să îngroaşe cohortele ce bat străzile pentru câţiva euro. Vorbesc de fetele constrânse şi forţate, adesea minore, cumpărate şi vândute ca nişte simple bucăţi de carne", astfel îşi descrie Iana Matei eroinele cărţii. "Citind, înţelegem numai o bucată a traficului, şi se referă la victime şi la viaţa lor şi la reintegrarea lor în societate. Noi trebuie să ne uităm înapoi, să vedem cum au fost recrutate, să ne uităm înainte să vedem cum funcţionează sistemul juridic în toate ţările, nu numai în România, sau cum nu funcţionează, unde sunt lipsurile, trebuie cooperare internaţională. În general, de 10 ani de zile de când vorbim de trafic, ţările de destinaţie cumva se spală pe mâini şi spun că ţările de origine ar trebui să rezolve problema; ţările origine s-au săturat să tot găsească scuze şi spun că exploatarea se întâmplă în ţările de destinaţie, deci ei ar trebui să rezolve problema. Trebuie să lucrăm împreună, să prindem toată reţeaua, să-i băgăm la puşcărie şi să tratăm acest subiect, ca şi crima organizată" susţine scriitoarea.
Vorbe şi fapte
Iana Matei este în prezent directoarea Fundaţiei "Reaching Out" din Piteşti, Centru pentru protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane. Ocupându-se de 12 ani de aceste cazuri, românca a devenit o expertă de renume internaţional privind traficul cu fiinţe umane, copii şi fete, una dintre marile afaceri ale crimei organizate. Anul trecut, Iana a fost desemnată de Reader's Digest "Europeanul Anului 2010", pentru că a salvat 420 de fete obligate să se prostitueze În Italia, cartea a fost imediat tradusă de editura Corbaccio.
Lansarea de la Roma a fost precedată de trei zile de discuţii, la Milano, potrivit directoarei editurii, Cecilia Perucci. "Se vorbeşte mult, dar până la urmă nu se face nimic concret. Noi intenţionăm ca prin această carte să transformă dezbaterea în fapte, ce putem să facem cu adevărat. Este inutil să spunem "Ce păcat, săracele
fete!" Dar ce facem? Care sunt organizaţiile care ar trebui să ajute aceste fete? De aceea am şi insistat ca Iana să vină în Italia, pentru a discuta cu reprezentanţii asociaţiilor cooperatorii care lucrează în acest domeniu, asupra a ceea ce se poate face", explică Cecilia Perucci.
Ramona Bădescu: “Am citit cartea, am rămas cu o mare durere în suflet”
La prezentarea cărţii de la Roma a fost prezentă şi Ramona Bădescu, consilier al primarului Romei Gianni Alemanno pe probleme privind comumitatea de români. "Citind această carte am rămas cu o mare durere în suflet pentru că nu credeam că există chiar aceste cifre atât de mari când e vorba de prostituţie, de traficul de fiinţe umane. Presupun că majoritatea acestor femei ajung în această situaţie deoarece li se crează o iluzie despre o viaţă mai bună, despre un loc de muncă. În schimb ajung aici şi sunt nevoite să facă lucruri care n-ar vrea să le facă", spune actriţa româncă.
Referitor la munca deja de mai mulţi ani a Ianei Matei şi a cărţii sale, Ramona Bădescu consideră că "prin acest mod de a prezenta o realitate cu cifre, deja este o luptă importantă."
Cristiana Tudor
