Cum votează străinii din Italia cu drept de vot la aceste alegeri? Jurnalistul Jacopo Granzotto de la Il Giornale spune că nu mai este valabil modelul străinului care votează cu stânga. Românii, chinezii şi filipinezii votează cu dreapta, iar albanezii cu stânga lui Bersani.
Practic nu se vorbeşte despre acest lucru. Strategie şi previziune care nu au ajuns la o generaţie politică în mod evident prost digitalizată. Creşte numărul străinilor votanţi? Se diminuează interesul. Astfel funcţionează la noi, unde se fac mai multe postări Twitter decât kilometri, constatând apoi că unele periferii sunt mai pline de imigranţi decât de italieni. O numesc "generaţia Balotelli" şi sunt circa şase sute de mii, inclusiv rudele, cei care vor avea posibilitatea să voteze la alegerile de pe 24-25 februarie. Dintre aceştia, un bun procent de 70% ar trebui să se ducă la urne. Aşadar, cel puţin 400.000 de voturi. Mitul de nezdruncinat este că imigrantul votează cu stânga. Nu tocmai.
Să începem de la comunitatea cea mai numeroasă: cea română. Dintre aceştia 80% (în special întreprinzătorii) declară că vor să voteze cu dreapta. Şi asta în ciuda opiniilor celor de la Lega privind imigraţia. O dreaptă moderată, cu siguranţă nu cea a lui Francesco Storace, pe scurt un ipotetic vot în favoarea Cavalerului (Berlusconi – n.r.). Pe de altă parte l-au avut deja lui Ceauşescu.
Aceeaşi linie în rândul filipinezilor care în vârful dezideratelor pun mereu ordinea publică, nu tocmai un slogan al stângii. În cazul albanezilor trebuie făcută distincţie. În patrie sunt toţi pentru dreapta, aici la noi vor vota probabil cu stânga. Trebuie spus, pe lângă aceasta, că majoritatea trăiesc în centrul Italiei şi că sunt obişnuiţi să aibă de-a face cu administraţii de stânga.
Şi latino-americanii şi africanii din zona subsahariană îi întind mâna lui Bersani. Însă acest discurs nu este valabil pentru toate grupurile etnice. Chinezii, de exemplu, trăiesc o realitate fără prea multă integrare.
"În comunitatea noastră interesul pentru politica italiană este scăzut – explică Marco Wong, preşedinte de onoare al Associna -, China nu permite dubla cetăţenie şi aceasta este o frână notabilă în calea solicitării cetăţeniei, în special într-un moment de criză economică în care mulţi chinezi se gândesc să se întoarcă acasă".
Toţi cu stânga? Nu tocmai. "Să luăm străinii plătitori de TVA, de la 150.000 la 250.000 în funcţie de estimări – observă Maurizio Ambrosini, profesor de Sociologia proceselor migratorii la Universitatea din Milano -. Votul lor ar putea merge la centru-dreapta, aşa cum s-a întâmplat în Marea Britanie pe vremea lui Thatcher. Şi apoi mai e provenienţa religioasă. Fără a lua în considerare că deseori cei care cer închiderea frontierelor sunt tocmai străinii de bine, cei care nu-i mai suportă pe anumiţi conaţionali de-ai lor. Sau pur şi simplu pentru a evita să aibă noi concurenţi la acapararea locurilor de muncă şi a ajutoarelor sociale".
Realitatea este că trebuie mers dincolo de sloganurile obişnuite.
Josè Gàlvez, director al impresaetnica.it, declară: "Realitatea nu este făcută numai din clandestini care subminează siguranţa ţării. Procentul de PIB produs de extracomunitari într-un an a crescut de la 6 la 8%. Va mai creşte. Mai devreme sau mai târziu cineva va trebui să aibă de-a face cu cealaltă faţetă a medaliei şi cu noii italieni care aleg să voteze o dreaptă care apără valori precum familia şi religia".
(sursa: Il Giornale)
