Menu
in

Noile sclave de pe câmpuri sunt italience. ”Nu mai vor străine, pentru că ele se revoltă și noi nu”

Noutate absolută în știrile de criză: sclavia pe câmpuri nu mai este o exclusivitate a străinilor. Italiencele se aruncă din disperare în acest domeniu în care exploatarea este la ordinea zilei și în care salariile sunt ridicol de mici pentru o țară ca Italia. O altă explicație este legată și de denunțurile făcute recent de româncele supuse la abuzuri în agricultură. Italiencele din sud nu reclamă abuzurile.

Cotidianul Republica a publicat o anchetă despre munca în agricultură în Puglia, unde alături de italience, sunt exploatate românce și alte străine.

Italiencele sunt mai de încredere, dar în special mai șantajabile și mai ușor de supus dorințelor caporalilor: din acest motiv, cei care controlează piața muncii agricole le preferă. Numai în Puglia, potrivit datelor Cgil, circa 40.000 de lucrătoare agricole au fost în mod grav exploatate cu plăți care nu depășesc 30 de euro pentru 10 ore petrecute la cules de căpșuni sau struguri. ”Nu mai vor străine, pentru că ele se revoltă și noi nu”, spune una dintre italience.

Amenințări

La trei noaptea femeile din provinciile Brindisi și Taranto sunt deja în stradă. Poartă haine de lucru și au în mână o pungă cu un sandvici. La punctele de colectare, la colțurile piețelor, în stațiile de benzină, îl așteaptă pe caporalul care vine să le ia cu un autocar pentru a le duce pe câmpuri, unde lucrează exploatate și șantajate, uneori cerându-li-se și prestații sexuale.

Sunt în special italience, mai de încredere, dar mai ales mai ”blânde” decât lucrătoarele străine, protagoniste în trecut a unor proteste și denunțuri.

Pentru a le obliga pe italience la tăcere nu sunt necesare violențe fizice. Este de-ajuns amenințarea ”mâine rămâi acasă”.

”Proprietarii autocarelor sunt caporalii. Și lor ne adresăm pentru a găsi un loc de muncă la țară sau în halele în care se ambalează fructele”, povestește Maria, nume imaginar, care are 24 de ani și lucrează sub caporali de când avea 16. Potrivit estimărilor sindicatului Flai Cgil, sunt 40.000 de lucrătoare puglieze victime ale caporalilor italieni, care în multe cazuri au cumpărat licențe pentru agenții de voiaj, reușind astfel să ocolească controalele.

Recrutarea

”În localități sunt persoane, în general femei, care au rol de intermediar între cei care vor să lucreze și caporal. Acționează în numele lui – povestește Antonietta din Grottaglie. Caporalul decide unde să trimită lucrătoarele să lucreze și cât să li se dea drept salariu. Încearcă să nu ia bărbați, chiar nici pentru muncile grele, fiindcă femeile pot fi supuse mai ușor”.

Antonio, alt nume imaginar, este și mai explicit: ”Nu vor străini, motivul este că ei se revoltă și noi italienii nu: simțim că suntem sclavii mileniului al treilea, ne-au luat demnitatea”.

Români refuzați

”Femeia se pretează mai bine unei munci grele de multe ore – explică un producător agricol care angajează circa 60 de muncitoare în serele sale din Scanzano Jonico. Eu am aproape numai italience, mergem să luăm forță de muncă din Puglia, fiindcă cea locală nu este de-ajuns. În toată localitatea Scanzano există 600 de hectare cu culturi de căpșuni. La 6 femei de hectar fac 3.600 de lucrătoare”.

Sunt români care se oferă pentru recoltare, dar nu sunt luați aproape niciodată în considerare. ”Căpșunile sunt foarte delicate – spune Teresa – se pătează ușor și devind nevandabile, din acest motiv este nevoie să le culeagă femeile din sere, pe temperaturi care ajung la 40 de grade”.

La Scanzano, Pisticii și Policoro se produce căpșuna Candonga, brevetată în Spania și devenită o delicatesă foarte apreciată pe piață pentru că este mai mare și are o durată mai lungă. Deseori sunt ”tratate” cu hormoni cum este giberelina, pe sere fiind scris ”câmp otrăvit”.

Mii de românce violate la Ragusa, ministerul de Interne italian răspunde

A lucrat în sere la Vittoria, a rămas şomeră şi doarme în parc.”Nu ştiu ce să fac, nu ştiu ce să mănânc, sunt un suflet pierdut”

Reportaj în ”România siciliană”: 12 ore pe zi, pentru 25 de euro. Săraci, dar UNIŢI!

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version