Rezultatele ultimului recensământ din Italia dau un număr destul mai mic de români faţă de alte surse (Istat, Caritas, Dossier Immigrazione). Cetăţenii străini sunt o prezenţă tot mai numeroasă în Italia, şi dintre aceştia iese în evidenţă prin consistenţă comunitatea română, care reprezintă o cincime din totalul prezenţei străine.
Însă creşterile procentuale cele mai consistente, în ultimii zece ani, au fost cele ale persoanelor provenite din Moldova şi Ucraina. Relevă acest fapt datele definitive ale celui de-al 15-lea Recensământ general al populaţiei şi al locuinţelor al Istat, făcute publice pe 23 decembrie.
Străinii recenzaţi provin din 196 de ţări, însă peste jumătate sunt originari din numai cinci: România, Albania, Maroc, China şi Ucraina.
Cetăţenii români, peste 820.000, potrivit rezultatelor Recensământului, reprezintă o cincime din total. Faţă de rezultatele recensămîntului din 2001, creşterile cele mai consistente în valoare absolută se înregistrează în rândul cetăţenilor români (care trec de la 74.000 la 823.000), însă creşterile procentuale cele mai consistente se înregistrează în schimb pentru moldoveni, care de la mai puţin de 4.000 trec la peste 130.000 în 2011, şi pentru ucraineni, care de la 8.000 au ajuns la aproape 180.000.
Femeile sunt mult mai numeroase decât bărbaţii în rândul străinilor originari din Europa de Est, în timp ce a existat o imigraţie predominant masculină pentru colectivităţile africane şi asiatice cele mai prezente în Italia, precum Senegal, Bangladesh, Egipt şi Pakistan. „Noii” italieni, persoanele care au obţinut cetăţenia, se ridică la 671.000; faţă de 2001 sunt cu 135% în plus. Două treimi sunt femei, 42,4% au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani.
Dintre aceste persoane, 63,5% au obţinut cetăţenia italiană pentru motive diferite de căsătorie; femeile constituie aproape totalitatea (90%) în rândul persoanelor care au devenit italiene prin căsătorie.
