Menu
in

Românii din Sardinia s-au săturat: „Mai bine la Craiova decât aici”

Românii din insula Sardinia au avut posibilitatea, în perioada 25-27 noiembrie 2013, să beneficieze de asistență și servicii consulare la Cagliari, datorită prezenței reprezentanților Secției consulare de la Roma.

Cele mai multe solicitări au fost pentru titluri de călătorie, pentru certificate de naștere și cereri pentru eliberarea de pașapoarte sau de procuri de împuternicire pentru schimbarea cărții de identitate. Am stat de vorbă cu mai mulți români din Sardinia: majoritatea visează să se întoarcă în România!

Unii dintre români erau chiar din Cagliari, dar alții au venit pentru serviciile consulare chiar de la 300 de km. Toți însă erau mulțumiți, deoarece este mult mai simplu să te deplasezi oriunde pe insulă decât să fii nevoit să mergi la Roma pentru un simplu titlu de călătorie.

„Am economisit astfel minim 300 de euro. Avionul Cagliari – Roma – Cagliari costă 150 de euro, m-ar fi costat cazarea pentru o noapte la Roma vreo 80 de euro, iar pe deasupra trebuia sa imi iau liber de la munca doua zile” spune Adriana Anica, 45 de ani, originară din București, de 9 ani stabilită în localitatea Sanluri, la 60 de km de Cagliari.

Femeia are pașaportul expirat si a făcut cerere pentru a-l schimba. În schimb Cristina Mărăcine, originară din Craiova a venit împreună cu soțul ei, Ionuț, și cu cei doi copii de la 300 de km, de la Palau, provincia Olbia.

Mai bine la Craiova

Familia Mărăcine avea nevoie de un titlu de călătorie pentru a pleca in România, titlu de călătorie pentru copilul mic și pentru soț, care trebuie să ajungă acasa pentru a-si face buletinul. Cristina este de sase ani in Sardinia, soțul ei de șapte ani. Cei doi sunt fericiti, ca în decembrie vor merge acasă, de Sărbători.


N-au mai fost în țară de un an și jumătate, dar nu au mai făcut un Crăciun la Craiova de sase ani, deoarece pana acum nu puteau să plece din cauza serviciului. „Mai ales când ai o familie, pui pe primul loc munca și după aceea restul” spune Ionuț Mărăcine.

Calculele sunt simple. Drumul până acasă, cu masina, costă 500 de euro doar dus. 200 de euro pentru drumul pe nava plus combustibilul pentru masină. Bărbatul mai spune cu durere în glas că îi lipseste tot de acasa si considera că „în Craiova se poate avea o viață mai bună decât în Sardinia”.

În familia Mărăcine, munceste în prezent doar soțul, dat fiind că fiul cei mic are doar câteva luni. De câteva saptamâni însă bărbatul stă acasă, deoarece nu este de muncă. „Sperăm că după sărbători se dă drumul la lucrări”, spune Cristina. „Se simte criza. Au si ei, italienii, probleme, iar noi, că suntem sub ei, avem o mână de ajutor de la ei… Se simte foarte mult criza”, spune Ionuț Mărăcine.

„Eu sunt un patriot. Niciodată nu voi uita de unde am venit.”


Respect contra respect

Familia Mărăcine din Palau – Olbia afirmă că nu au avut niciodată probleme cu localnicii, că nu s-au simțit niciodată discriminați, aceasta deoarece ei întotdeauna i-au respectat pe italieni și le-au cerut la rândul lor respect.

„Nu am avut niciodată probleme cu ei, din contra, am ușile deschise mai mult ca în România. M-am simțit foarte bine. M-au respectat și îi respect. Cred că asta contează foarte mult pe teritoriul lor”, spune Ionuț Mărăcine.

Întrebați dacă vor să se întoarcă în țară, cei doi tineri mărturisesc că da, „deoarece este țara noastră. Sperăm să ne facem și noi o casă acolo, după care să ne întoarcem să locuim acolo. 4 – 5 ani vom mai rămâne în Italia. Nu mai mult”, spune Cristina.

Femeia consideră și insistă că este foarte important ca cei doi copii, unul de șapte ani și altul de șase luni, să cunoască și să vorbească limba română. Din România, celor doi le lipsesc foarte mult obiceiurile, familia și prietenii.

„Eu sunt un patriot. Niciodată nu voi uita de unde am venit și tot timpul sunt cu gândul că mă voi întoarce în țara mea. Așa cum este. Dar nu poți să te întorci cu mâinile goale”, mărturisește bărbatul.

Familia Mărăcine


Pentru totdeauna

Aurica Bălan îmi povestește că a plecat din țară, de la Piatra Neamț, în urmă cu zece ani, pentru ca să muncească pentru a-și întreține fata la facultate. Între timp s-a căsătorit în Sardinia și a decis astfel să rămână pentru totdeauna în insulă.

Femeia a mai apelat la serviciile consulului itinerant în primăvară, când s-a deplasat special pentru asta la Olbia, pentru a-și face pașaportul. De această dată avea nevoie de cazier pentru a face demersurile pentru obținerea cetățeniei italiene.

Aurica nu are nimic de ce să se plângă de când traieste în Sardinia, mai mult chiar, este recunoscătoare acestui popor că i-a oferit un loc de muncă sigur, mai ales la vârsta ei (femeia are în jur de 60 de ani).

Sindicalista Cgil

„E greu să lucrezi cu oamenii”

Un mare sprijin a acordat consulilor veniți de la Roma, Cristina Tanco, reprezentanta Biroului de imigranți de la sindicatul Cgil din Sardinia. Românca, originară din Baia Mare, traieste de șapte ani în insula, la Tortoli, in provincia Ogliastra si considera ca acest consul itinerant ar trebui să ajungă în cât mai multe zone din Sardinia. Ea a descoperit aceasta initiativa a Secției consulare de la Roma la Olbia, în primăvara acestui an.

Cristina lucrează de doi ani în sindicatul Cgil. I s-a propus acest loc de muncă deoarece și în Sardinia sunt numeroși imigranți, iar comunitatea de români este cea mai numeroasă. Cristina povesteste că în general muncitorii români din insulă au probleme cu contractele de muncă, care nu sunt înregistrate, cu faptul ca nu sunt informați asupra drepturilor lor care li se cuvin pe teritoriul italian, asupra cotizațiile lor.

Întreabată dacă în prezent criza îi determină pe conaționali să se întoarcă acasă, în țară, Cristina mărturisește că n-ar putea să afirme așa ceva, deoarece”încă suntem un popor plin de speranțe și încă mai încercăm, după atâția ani în care ne-am adaptat aici, să rămânem și să găsim ceva de lucru aici”.

Ce le lipsește românilor din Sardinia? Cristina a răspuns că „este greu să lucrezi cu oamenii. Noi am încercat să le punem la dispoziție structurile noastre sindicale, să se întâlnească, să colaboreze, să se împrietenească între ei, pentru că până la urmă suntem toți români, toți venim cu aceleași scopuri aici, dar e greu. Repet: e greu să lucrezi cu oamenii”.

„Deja nu mai rentează să stai aici”

Se simte criza

Vasile Ion Cosmin a venit la Cagliari pentru consulul itinerant de la Budoni -Olbia, de la 250 de km distanță. Bărbatul a plecat de acasă, cu soția și fetița care are doar zece luni, de la ora 5.30 de dimineața.

„Ne ajuta foarte mult, deoarece nu mai mergem la Roma” recunoaște Cosmin. El povesteste că a ajuns în Sardinia în urmă cu șapte ani, prin intermediul unor amici. În tot acest timp a lucrat în constructții, iar acum lucrează la o seră de flori.

„Se simte foarte mult criza. Sunt multi români care pleacă. Este foarte scump totul: casa, mâncarea. Deja nu mai rentează să stai aici. Se plătește foarte mult si nu-ți mai rămâne nimic. Trebuie să muncesti ca să trăiești aici”, mărturiseste Cosmin, originar din Râmnicu-Vâlcea. Nu s-ar duce într -o altă parte a Italiei, ci doar s-ar întoarce acasă. „Cât mai curând”, subliniază bărbatul cu lacrimi în ochi.

Întrebat dacă a avut de suferit de pe urma inundațiilor, Cosmin ne-a explicat că ei nu au avut astfel de probleme, ci doar în apropierea satului lor au fost câteva probleme, și nu a auzit nici de alți conationali că ar fi avut de suferit.

C.V.

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version