Primul week-end din luna august a produs supraaglomerararea vămii Nădlac, locul prin care mii de români care muncesc în străinătate au ales să intre în ţară pentru a-şi petrece concediile. Nu mai puţin de 10.500 de maşini au intrat într-o singură zi, vehicule înţesate de “stranieri” dornici să îşi revadă familiile. Aceeaşi aglomeraţie este aşteptată la frontiera cu Ungaria şi la sfârşitul lunii august, când românii se întorc la muncă.
Abia a început luna august si românii plecaţi să îşi câştige traiul pe meleaguri străine au început să revinã pe plaiuri mioritice. Deşi nu vin la fel de încărcaţi cu daruri ca în anii trecuţi, căci pe fondul crizei financiare câştigurile lor sau micşorat considerabil, aceştia sunt nerăbdători să-şi revadă rudele şi să-şi petreacă concediul în staţiunile româneşti. Aglomeraţia de la vama Nădlac, pe unde au intrat în ţară în 10.500 de maşini în intervalul 4-5 august, este specifică primului weekend din luna august, când mulţi români care lucrează în străinătate revin în ţară pentru a-şi petrece concediile. Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Soros, în Europa lucrează în jur de trei milioane de români care trimit acasă zeci de milioane de euro pe an. La aceştia se adaugă zeci de mii de pensionari, cetăţeni români, care au ales să locuiască şi în ţară şi în străinătate.
Din nou acasă
Străzile României sunt iarăşi circulate de un număr mare de maşini cu numere străine, şi este abia începutul. Ca în fiecare an, în această lună, se întorc în oraş majoritatea concetăţenilor nostri plecaţi în Occident în căutarea unui trai mai bun. Alungaţi de realităţile sociale şi politice, aceştia nu au ezitat niciun moment să plece, deşi nu este un secret că românii sunt cei care îndeplinesc muncile grele, umilitoare şi prost plătite. Imposibilitatea de a se descurca într-un oraş cu o putere economică slabă şi speranţa că vor reuşi să le ofere copiilor lor o viată mai bunã decât cea pe care au avut-o ei, au deschis calea de multe ori spre drame, nefericire în multe familii, abandonul copiilor, înstrăinare şi dezrădăcinare. Este astfel perioada marilor revederi, când copiii lăsaţi în grija rudelor îşi reîntâlnesc părinţii, cei care ar fi trebuit să le fie alături în permanenţă, când tinerii îşi revăd bătrânii părinţi, obligaţi să se despartă din nou la sfârşitul lunii de singurul lor sprijin.
Cresc vânzările locuinţelor
Această perioadă este favorabilă şi pentru agenţiile imobiliare. Mulţi stranieri care doresc să revină la un moment dat la locul de baştină investesc banii câştigaţi din munca prestată peste graniţe în apartamente şi terenuri. Cu toate că pe fondul crizei financiare preţurile apartamentelor şi caselor au scăzut, pentru majoritatea românilor acestea sunt în continuare exorbitante. Cu toate acestea, românii cu dare de mână care se întorc în ţară nu ezită să-şi investească banii într-o locuinţă.
“Nu mai avem pe nimeni în România”
Andrei mai are trei fraţi, el fiind cel mai mare dintre ei, capul familiei. A lucrat câţiva ani în România, dar pentru că i-ar fi fost imposibil să îşi cumpere o casă cu banii câştigati în ţară, s-a hotărât să plece în 2002 în Italia. A muncit mult timp la negru însă şansa a fost de partea lui şi în cele din urmă a reuşit să îşi facă o situaţie bună. “Am plecat în urmă cu 10 ani şi treptat mi-am chemat şi fraţii. Deşi a fost destul de greu, mai ales la început, am reuşit să ne realizăm, să ne cumpărăm case şi maşini, să ne punem un bănuţ deoparte. Nu mai avem pe nimeni în România, părinţii noştri au decedat, dar dorul de casă ne face să revenim în fiecare an. Copiii noştri s-au născut în Italia şi vrem să ştie şi ei de unde se trag, cine sunt, şi cât de cât, să le insuflăm sentimentul patriotic. Nu cred însă că ne vom mai întoarce definitiv în România. Poate doar când ne vom pensiona. Dacă situaţia din ţară se va îmbunătăţi, poate copiii noştri vor dori să se stabilească aici”, a spus Andrei.
