În zece ani sistemul de producţie italian ar fi fost mai sărac fără contribuţia firmelor deschise de cetăţenii străini: ar fi cu aproape 285.000 de firme în minus, adică aproape 2 din 3(62%) noi firme active între 2000 şi 2010 (echivalentul a 455.000). Aceste date reies dintr-o estimare a Camerei de Comerţ din Milano care a folosit datele din registrul firmelor din al treilea trimestru 2010, comparându-le cu cele din aceeaşi perioadă din 2000, în funcţie de activitatea principal declarată (firme individuale dar şi firme cu natură juridică mai complexă care strâng mai mulţi întreprinzători, străini sau italieni, în jurul aceleiaşi activităţi).
Din 2000 până în 2010 numărul firmelor controlate de cetăţeni străini a crescut cu 200,7%, faţă de o creştere medie de 9,4%, care coboară la 3,6% dacă luăm în calcul firmele cu titulari italieni.
Dar ce regiuni ar fi dat înapoi în ceea ce priveşte numărul de firme, îndreptându-se către un bilanţ negativ fără contribuţia străinilor? Opt regiuni ar fi în criză: Piemonte înregistrează de exemplu o creştere de 6,4% în zece ani, care ar coborî la -0,1% fără firme străine. Acelaşi lucru se întâmplă pentru Liguria (de la +7% la -0,6%) şi pentru Emilia Romagna (de la +5,5% la -1,4%). {i Basilicata, Puglia, Sicilia, Marche şi Veneto trebuie să mulţumească întreprinzătorilor născuţi în străinătate.
Pe sectoare, comerţul ar fi înregistrat în zece ani o contracţie de 2,2%, care se transformă în +5,2% graţie firmelor comerciale deschise de străini, iar sectorul construcţiilor ar fi ajuns la numai 26,2% faţă de procentul înregistrat de 42%. Milano rezultă a avea numărul cel mai mare de de firme înfiinţate de străini (circa 40.000), urmată de Roma (circa 36.000) şi Torino (peste 21.000).
