Traficul de ființe umane este un fenomen în continuă transformare. În anii ’90 se considera că ar fi legat aproape în exclusivitate de exploatare sexuală, dar în prezent avem de-a face cu un fenomen amplu, care cuprinde exploatarea forței de muncă, criminalitatea forțată, exploatarea cerșetoriei, traficul de organe.
Despre situația din Italia legată de traficul de persoane s-a vorbit, pe 18 iulie, în cadrul unei conferințe la Palatul Montecitorio din Roma, la care au participat Laura Boldrini, președinta Camerei Deputaților, viceministra Maria Cecilia Guerra de la Ministerul Muncii și procurorul general ad interim de la Direcția Națională Antimafia, Giusto Sciacchitano (foto).
Viceministra Guerra a amintit că una din cele mai noi forme de exploatare a forței de muncă este cea exercitată de multe familii de italieni care au angajat menajere fără contract de muncă și cu programe de lucru extenuante. „Nu putem aresta atâtea familii”, a spus ministrul Guerra, pentru a demonstra amploarea fenomenului.
Prefectul Veneției: “În Italia cerșetoria nu este o infracțiune, n-avem ce le face la români”
Procurorul Giusto Sciacchitano a subliniat, la rândul său, complexitatea fenomenului traficului de persoane. „Avem de-a face cu un fenomen extrem complex. Traficul este gestionat în principal de la mafiile străine (în țările de origine și de tranzit) și nu de către mafia italiană și atunci când abordăm fenomenul traficului de persoane trebuie să fim atenți la aceste caracteristici.
Noi ar trebui să creăm un sistem prin care traficanții să aibă venituri precare și să avem sancțiuni dure, dar problema este că experiența noastră se va opri la frontierele naționale”.
Clanul Barbă-neagră, caz european
În afara Europei (Nigeria, China etc.), a mai precizat Sciacchitano, fenomenul este perceput ca unul puțin îngrijorător. „Deci, lupta împotriva traficului de persoane este incompletă. Dar, din păcate avem o colaborare foarte slabă și din partea unor țări apropiate, din Europa cum ar fi Grecia și Turcia, deci, problema este pur politică, un tehnician nu mai are nimic, am facut tot ce am putut.
Primarul din Sanremo, pus la zid pentru că „i-a dat un şut unui ţigan cerşetor”
Ar trebui să vorbim despre această situație de urgență la nivelul Uniunii Europene, ar fi necesară înființarea unui organism politic capabil să reacționeze imediat pentru combaterea acestui fenomen”. „România este una din țările de proveniență a traficului de persoane, la fel ca alte țări din regiune, nu neapărat țări ale Uniunii Europene- pot da ca exemplu Ucraina. Dar, spre deosebire de alte țări, cu România avem un raport special ce colaborare.
Dau mereu ca exemplu pozitiv țara dumneavoastră, mai ales în contextul Uniunii Europene. România s-a implicat încă de la intrarea în Uniunea Europeană în combaterea traficului pe plan intern și, pe plan internațional, în colaborarea cu celelalte țări comunitare. Noi am semnat un protocol de colaborare cu România, care funcționează foarte bine”, ne-a declarat procurorul Giusto Sciacchitano.
Ce fac cerșetorii din Italia cu banii? Îi investesc în palate în România
În legătură cu anihilarea rețelei de infractori români de tip mafiot „Brigada”, Sciacchitano ne-a precizat că „în Italia sunt active mai multe rețele de infractori străini. Pe lângă români, mai sunt albanezii sau cei din Kossovo. Dacă ne referim la organizații criminale cu ramificații care pornesc din România, trebuie să amintim și traficul de persoane cu handicap, care sunt instruite și obligate să cerșească. Combaterea acestor fenomene, mă bucur să o spun, se face cu ajutorul colegilor români, atât în România, cât și aici”.
Miruna Căjvăneanu
Primarul din Vicenza, zis „șeriful roșu”, vrea să scape orașul de romi: „Să intervină Ambasada României!”
