Am primit la redacție un material din partea jurnalistului spaniol, de origine română, Alexandru Petrescu, în care este semnalat faptul că un primar dintr-o localitate din România a publicat un anunț cu o ofertă de muncă, în care stabilea că principala condiție ce trebuie îndeplinită de către cei care vor dori să obțină postul, este să aibă cetățenia română.
Acest lucru este inadmisibil în opinia jurnalistului. ”Deci, un muncitor (da, fie şi prin absurd) francez, olandez, bulgar, nu poate muncii în acesta comună?” se întreabă Petrescu.
”Am vorbit cu mulți și culmea e că le dau ăstora dreptate, ca cică ocupă locurile de muncă românilor. Românii își cer drepturile în Europa, dar nu le respectă la ei acasă”, ne-a mai declarat el. Întrebarea vine automat: ”Românilor din străinătate le-ar conveni să găsească asemenea anunțuri, în care sunt angajați doar cetățenii acelei țări?”.
Alexandru Petrescu s-a adresat Comisiei Europene și a primit răspuns (Portavoz de la dirección general de Justicia de la Comisión Europea: Christian Wigand Office: BERL 04/289 Tel: +32 (0)2 29 62253 Móvil: +32 (0)460 764 700) în mai puțin de 24 de ore: ”Mi-au scris aia de la UE în 24 de ore și au spus că e o încălcare și o discriminare” a scris el pe pagina sa de facebook. Răspunsul îl puteți citi aici.
Reacțiile pe facebook nu au întârziat să apară, majoritatea nefiind de acord cu intervenția jurnalistului:
”Mentiunea domiciliului stabil si a cetateniei este un stereotip administrativ asa cum reactia dumneavoastra este un stereotip de drob de sare pe soba libertatilor cetatenesti. Sa traiasca lupta impotriva discriminarii, dar justificati-mi si mie ce este nerezonabil in a cere unui om care doreste sa ocupe o functie intr-o comuna prapadita sa aiba domiciliu stabil si sa cunoasca limba in care ii este scrisa fisa de post? Pot citi si eu raspunsul in spaniola, pentru ca lucrez intr-o multinationala, si stiu raspunsuri standard pentru o reclamatie. Daca cititi mai atent pagina la care va face referire raspunsul, si selectati limba romana niciun criteriu de discriminare pentru care s-a mentionat ca exista legislatie nu implica cetatenia, ci nationalitatea, care sunt concepte distincte. Si desi afisul implica incalcarea unor conventii de libera circulatie in Uniunea Europeana, libera circulatie care nu se traduce riguros pentru noi, romanii, pentru ca nu suntem inca in Schengen, de ce este necesara activarea unor resorturi institutionale platite cu taxe pentru un post platit cu aproape nimic? Stiti ca o astfel de actiune de a plange de dragul de a fi liber sa plangi costa mai multi bani pentru Uniune decat salariul pe care nu l-ar primi asa-zisul cetatean strain? Si intrebarea mea de cetatean oarecare este de ce.”
”Pentru ca v-a ajutat Dumnezeu. Iar acum ca sunteti acolo si aveti meritele dumneavoastra, iar eu pe aici si ghinionul sa nu pot profita de oportunitati, de ce este corect sa trageti o linie intangibila intre noi? Ce este nerezonabil in a fi frustrat de o potentiala actionare in justitie/amendare a primariei unde eu platesc taxe, cand voi sunteti nemuritori si reci in tarile calde si in conditii de trai bune? Nu-mi spuneti ca persoana primarului va plati. Nu mi-ar prinde si mie bine o plomba in plus in gropile de pe potecuta din padure pe unde ma car cu naveta? Cand tara vuvuie de prejudicii si de magarii colosale, de ce va asteptati sa va cant la unison pentru acest nimic? Ziceti-mi si mie ca eu nu inteleg…”
”Va invit sa fiti mai catolici decat papa, pentru ca sunteti liberi sa o faceti, dar incercati sa accesati si perspectiva mea si sa jeliti risipa pe care o declansati de dragul libertatii. Sunt sigur ca in Romania ati fi putut sa gasiti abuzuri reale, alea de care ne lovim cu adevarat.”
Iată scrisoarea jurnalistului: ”Ca şi coordonator al unui ONG important al microcosmosului românesc din Spania, ani la rând am luptat pentru drepturile românilor (şi paralel al bulgarilor) prin care ai noştri să poată accesa pe piaţă muncii libere în UE şi respectiv Spania.
Istoria mea acum se referă la situaţia în care Primăria Comunei Păuleşti, din Judeţul Prahova, prin parafa primarului Tudor Sandu (PSD) publică un anunţ, în aparenţă banal, de muncă.
Sandu Tudor este noul primar al comunei Păuleşti. Candidatul PSD ( a fost membru PRM, apoi a trecut la PNL şi când a venit Ponta în vizită în comună a trecut la PSD ) la funcţia de edil al localităţii a câştigat detaşat scrutinul parţial desfăşurat duminică, 25 mai, în paralel cu alegerile europarlamentare.
Sandu Tudor a obţinut un procent de 73%. Cum să pui condiţia ca un muncitor fie şi el calificat (în ce?) să aibe cetăţenia română? Deci, un muncitor (da, fie şi prin absurd) francez, olandez, bulgar, „nu poate muncii în acesta comună?”
Este o discriminare!
CODUL MUNCII (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) –
REPUBLICARE*) Formă sintetică la dată 31-Oct-2013.
TITLUL I: Dispoziţii generale
CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare
Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţa naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţa ori activitate sindicală, este interzisă.
(3)Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte. Libertatea muncii – principiu constituţional – permite cetăţenilor români să se încadreze în muncă nu numai în România, ci şi în orice alt stat din lume, în primul rând în cele aparţinând Uniunii Europene17.
În acest sens sunt şi normele dreptului european, precum şi cele ale Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.18 Astfel, Tratatul asupra Comunităţilor Europene, consolidat prin Tratatul de la Amsterdam din 1997, dispune (în art. 39) că în vederea asigurării liberei circulaţii a lucrătorilor în spaţiul comunitar este necesară „eliminarea oricărei discriminări bazată pe cetăţenie, între lucrătorii statelor membre, în ceea ce priveşte ocuparea locurilor de muncă, remunerarea şi alte condiţii de muncă…, sub rezervă condiţiilor referitoare la sănătatea, securitatea şi ordinea publică”. Directiva 2004/38 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie privind liberă circulaţie şi de şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, instituie, în esenţă, dreptul lor
TITLUL I – Dispoziţii generale
CAPITOLUL 2 – Principii fundamentale
Art. 9. [libertatea muncii în străinătate] Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.”
Alexandru Petrescu – Spania