Aurelian Mihai, parlamentar de diaspora, candidează pentru un nou mandat pe listele ALDE. Este primul pe lista partidului la Camera Deputaților. Mandatul său a avut câteva momente spectaculoase, cum ar fi cel al grevei foamei pentru reducerea taxelor consulare. Iată cu ce bilanț și proiecte se prezintă Aurelian Mihai în fața alegătorilor.
Domnule deputat Aurelian Mihai, de ce credeți că sunteți pregătit pentru un nou mandat în diaspora?
«Atunci când un om alege să facă politică, mai ales pentru românii din diaspora, cu siguranță își continuă drumul în viața politică, competiția electorală fiind examenul politicienilor în funcție de inițiativele legislative și întreaga activitate parlamentară avută, în încercarea de a găsi soluții și rezultate pentru cetățeni.
Firește, este o diferența enormă intre a fi avut avantajul de a fi la guvernare și a fi întreg mandatul în opoziție parlamentara, așa cum mi s-a întâmplat din 2012 și până în prezent.»
Care ar fi părțile pozitive și negative ale mandatului pe care îl veți încheia în decembrie?
«Sigur, există și părți pozitive, în primul rând posibilitatea de a lupta și atrage unele rezultate în beneficiul românilor de pretutindeni, aduce cu sine obligația de a învață, asimila o mulțime de cunoștințe și de a cunoaște întreg ansamblul noțiunilor legislative, funcționarea statului român din perspectiva reprezentării parlamentare.
Situațiile negative rezultă din lipsa voinței colegilor, partidelor parlamentare ori Guvernului, în anumite situații, de a achiesa la schimbarea actelor normative și modificărilor solicitate acolo unde este nevoie.»
Pentru ce ați merita să fiți felicitat?
«Cu privire la ceea ce mă mulțumește, plecând la drum din dorința de a așeza diaspora pe harta politică, exemplul personal a convins mai toate partidele, cu excepția unuia, de a avea deschise listele de candidați cu români din diaspora. Iată că reușita personală, în privința mea a convins liderii organizațiilor de partid și liderii partidelor în principal, să urmeze exemplul nostru, al celor din Spania, un avantaj al românilor din diaspora.
Daca ar fi să mă felicit, chiar dacă aș avea de ce, nu o voi face niciodată, vă spun însă ceva care m-a impresionat enorm.
În noiembrie 2014, mă aflam la secția consulară din Madrid, venisem din Paris cu avionul, urma să trec pe la alte secții de votare pentru a cerceta cum este aplicată legea, cum sunt respectați de către reprezentanții statului, cetățenii români care vin la vot.
La plecarea de la acea secție de vot, mă oprește un tânăr român, traversând direct către mine, nu știam ce se petrece! Mă salută educat spunând apoi ceva în genul: „Domnul Aurelian, vreau să vă întreb doar dacă sunteți sănătos?” Răspund: ”Bine, vă mulțumesc!” Revine cu o altă frază pe care nu o voi uita niciodată: „Vreau doar să vă spun ca am un bebeluș născut recent, iar eu mă număr printre primii români care au obținut un certificat de naștere pentru copil, gratuit, după ce dvs. ați făcut GREVA FOAMEI în Parlament!”.
Vă spun sincer, că în puține ocazii în viața mea am fost așa de emoționat. Nici nu știam ce să răspund! I-am mulțumit!
Noi politicienii, chiar dacă suntem oameni ca toți românii, suntem obișnuiți cu multe felicitări, cordiale sau nu, dar ceea ce mi-a spus acest tânăr român, nu voi uita niciodată!»
Ce proiecte ați lăsat neterminate și ați dori să le continuați?
«Definiția familiei în Constituție, amendament depus în iunie 2013 la Comisia de Revizuire a Constituției: “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, prin bărbat înțelegând persoana care a fost declarată de sex masculin la naștere, iar prin femeie înțelegând persoana care a fost declarată de sex feminin la naștere, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
Restul proiectelor ating alte aspecte ale vieții românilor din diaspora, între care unele proiecte sunt deja depuse în Parlament, cum ar fi: mai multe consulate, servicii consulare pe măsura așteptărilor cetățenilor și management consular adecvat, repatrierea corpurilor românilor morți, atenția față de românii accidentați ori spitalizați în afara țării, cadrul legislativ pentru recuperarea vechimii în muncă, cărți de identitate la consulate, eliminarea taxelor consulare.
Înființarea Ministerului Repatrierii, care printr-o reorganizare a structurii Guvernului să cumuleze o mulțime de atribuții specifice romanilor din diaspora, prin aducerea unor schimbări în legislație menite a crea cadrul normativ necesar ca românii să se repatrieze și aici sunt cuprinse o serie de aspecte care vizează noi oportunități de lucru acasă, în țară, posibilitatea cumpărării unei locuințe, Programul prima casă ar trebui extins și pentru românii din diaspora și voi lupta pentru acest lucru, pe care doresc sa-l realizez dacă vom fi la Guvernare.
Legea cetățeniei 21/1991 trebuie modificata, pentru ca românii din Basarabia și nu numai să poată avea condiții, șanse corecte de a-si redobândi cetățenia, pentru ca termenele să nu mai dureze atât, pentru ca solicitanții să aibă certitudinea respectului țării mamă înainte de toate.
Unirea cu Basarabiei cu România reprezintă un deziderat pentru generația noastră, poate fi posibila, dar ne trebuise politicieni curajoși, oameni care atunci când vor fi în fruntea Administrației Prezidențiale, Parlamentului și Guvernului, să facă diferența între declarații politice seci, oricât de pompos ar suna și masuri care să conducă la unificarea cu teritoriile istorice.
Pe scurt, basarabenilor li s-a fluturat o poveste politică frumoasă, romantică, siropoasă, de către toți marii politicieni care au dorit numai voturilor și atenția cetățenilor români din Basarabia, în timp ce bieții oameni, stau de la 11 seara la rând în Centrul Vechi, în fața Autorității Naționale pentru Cetățenie, până dimineața la deschiderea instituției. Apoi așteaptă și cate un an, poate și mai bine un răspuns. Sunt umiliți!!!!! Degeaba le vorbim de Unire când Guvernul ii tratează cum ii tratează! Chiar colegiul 2 pe diaspora nu se află în zona mea de referință actualmente, tot am depus solicitări prin interpelări, întrebări sau corespondență către Guvernul țării în privința rezolvării fie a petițiilor personale ale acestor români fie pentru a sesiza disfuncționalități în bunul mers al activității instituțiilor statului.»
Principalele invinuiri și reproșuri care vi se aduc gravitează în jurul faptului că ați trecut prin mai multe partide politice. Care au fost motivele, de ce ați renunțat pe rând la PP-DD, PNL, PMP și ați ales în final ALDE?
«În politică este ca și în viată de zi cu zi o oricărui om care câștiga o pâine, angajat, al statului, în mediul privat etc. Dacă șefii nu te doresc, pleci! Acolo unde poți desfășura o activitate, o desfășori! În PP-DD am câștigat mandatul, PP-DD a dispărut, liderii au comis erori pe care le regretă, ne-au îndepărtat, partidul este istorie, deși, a avut cei mai extraordinari militanți din întreaga istorie politica românească din 1989 până în prezent.
În PNL, am vrut să fac politică într-un partid mare, de dreapta, pentru cei din străinătate, dar am pierdut timpul și eu și românii din diaspora. Am simțit lipsa unui răspuns clar cu privire la diaspora, am anticipat, am plecat. În final, a ieșit cum am avertizat, cei care deschid listele, nu au nici o legătura directa cu viața românilor din diaspora, vin de la București. A fost o perioadă de rezistență în partid, au fost colegi care timp de un an și jumătate îmi numărau zilele în Parlament. Culmea, nu aveau nici o legătura cu diaspora. A urmat un măcel într-un cadru restrâns la vârful organizației după plecarea mea.
Deși am motive să le fiu recunoscător multor colegi care au venit în PNL diaspora sau celor pe care i-am găsit în organizație din vechiul PNL și PD-L, nu aveam cum să rămân, am plecat cu o lună înaintea listelor de partid. Și să fi fost pe lista eligibilă, cu un coleg care nu reprezintă diaspora, plecam eu. Apreciez mulți colegi din PNL, dar din nefericire, „reforma de partid” a atins mai mult oamenii serioși, decât „penalii”, mulți oameni aflați de la început în partid, mai verticali din fire, au fost îndepărtați, alții nu se regăsesc pe listele candidaților, au scăpat foarte putini, au avut o șansă. Le doresc succes în proiectele politice celor pe care i-am cunoscut și care știu ca sunt cinstiți, muncitori, sufletiști!
În PMP, am vrut să revin într-un fel la vechiul PP-DD, care fusese absorbit de UNPR, apoi prin fuziune de PMP, unde se aflau și alți colegi, din fostul PP-DD. Am constatat că lucrurile stăteau cu totul diferit, i-am lăsat în legea lor. Au la vârf un om care știe să conducă un partid, cei din jur au ceva de învățat, dacă vor, în acest aspect, al lideratului politic!
ALDE a fost o surpriza plăcută, nu credeam că voi mai candida, mă urmăreau, am avut o discuție 100% despre diaspora. Mi-au oferit șansa de a face politică! ALDE diaspora este o echipa în care avem libertate totală, nu suntem constrânși de cei de la centru, de fapt, acest lucru a condus și la calitatea echipei ALDE pe diaspora. Suntem mai pregătiți decât alți colegi din alte partide, chiar și din 2008 până în prezent. Suntem candidați din Germania, dl. Erich Mocanu Gollent, manager în turism, din Belgia avem trei colegi: Tudor — Bogdan Rogin (economist — consilier în Parlamentul European), Ciprian — Adrian Duculescu (inginer — administrator de societate), Bogdan — Claudiu Boranda (inginer informatician, manager), Robert — Iulian Hristea ( specialist securitate — business analist), Zvetlana Ileana Preoteasa (profesor), Nicolae Pungă (actor) și Lidia Mârșanu (profesor) sau medicul Corneliu Rădăuță, născut în Republica Moldova.
Cred ca vom câștiga detașat alegerile parlamentare pentru diaspora în Europa, posibil și peste Ocean sau în teritoriile istorice unde ne batem cu PMP!»
Care ar fi principalul mesaj pe care îl aveți pentru românii din străinătate?
Ca de la român la român din diaspora, care din 2001 până în 2005 nu a avut drept de ședere legal în Spania, care a muncit de la zidar până la mediul financiar-bancar, pentru Banca Naționala a Spaniei în analiză și consultanță bursieră, am fost nu doar primul român ci și primul din Europa de Est care lucra pentru această instituție, iar în diaspora am învățat un lucru, omul sfințește locul, omul contează mai mult și mai puțin partidul, orice și oricât ar spune, noi românii din diaspora știm ceva ce nimeni nu recunoaște: am clădit două țări, cea în care locuim și România! În profesia de politician, adică intre dumneavoastră și mine, exista numai Dumnezeu, nici șefi de partide, nici președinți de stat, nici premieri, nici șefi nici nimic altceva din viața politică. Aceasta este diferența dintre candidații altor partide și ALDE diaspora, aservirea. Noi avem o relație de colegialitate cu ALDE, nu o relație de servilism ori subordonare absurdă. Într-o zi vom duce România acolo unde merită. Fără noi, cei din diaspora, nu se poate! Fiți binecuvântați!»
Andi Rădiu
[email protected]
