in

Interviu în exclusivitate, Mihai Răzvan Ungureanu: ”Românii din diaspora pot înțelege mai bine problemele reale ale României”

Fostul prim-ministru al României, Mihai Răzvan Ungureanu, în prezent senator ARD, este printre puținii politicieni din România care a propus comisiei de revizurie a Constituției, prevederi care să-i vizeze pe românii din străinătate. Dar amendamentul propus de Ungureanu, referitor la introducerea votului prin corespondență, a fost respins de comisie.

În schimb, a fost aprobat un amendament PSD privind obligativitatea domiciliului în România a celor care vor să candideze la Parlament. Practic, candidaturile cetățenilor români din diaspora devin imposibile.

Într-un interviu pentru Gazeta Românească, senatorul Ungureanu comentează aceste prevederi și își exprimă îndoieli și față de punerea în aplicare a ideii lansate de ministrul Cristian David, a “repatrierii voluntare”. M. R. Ungureanu declară că românii din diaspora, de la depărtare, departe de zgomotul politic din țară, pot înțelege mai bine problemele reale ale României.

Domnule senator, în ultimul timp au existat propuneri pentru schimbarea unor puncte din Constituție, referitoare și la românii din Diaspora. Românii din străinătate ar trebui să aibă drepturi și obligații diferite de cei din țară?

«Am urmărit întotdeauna dezbaterea legată de măsura în care trebuie să fie integrați românii din afara granițelor în deciziile politice din țara lor.

Am ascultat astfel de discuții, fără să înțeleg înverșunarea unora de a separa drepturile de care ar trebui să se bucure românii care își duc viața aici și cei care au ales să plece.»

Votul din diaspora a fost îngropat de Comisia pentru revizuirea Constituţiei

Ce părere aveți despre dificultățile pe care le întâmpină un român din străinătate când decide să candideze independent pentru a deveni parlamentar? Dar despre obligativitatea celor 6 luni de rezidență?

«Într-o mare măsură, mă situez în rândul celor care cred că o depărtare de climatul zilnic al discuțiilor politice din România poate fi o experiență care să ajute la o mai bună înțelegere a problemelor reale, în lipsa zgomotului suplimentar constant .

Același criteriu îl aplic și în cazul în care un român stabilit în străinătate dorește să candideze ca independent – dificultatea de a candida, așa cum este prevăzută de legea electorală actuală, trebuie eliminată, nu sporită prin adăugarea obligativității acelor 6 luni ca un minim al perioadei petrecute în țară, așa cum a fost sugerat de cei care acum revizuiesc Constituția.»

Se va putea vota prin corespondență sau electronic în viitorul apropiat? Propunerile unor politicieni îngrădesc această variantă.

«Este un prilej bun acum pentru o dezbatere reală asupra implicării românilor din străinate în luare deciziilor cele mai importante din țara lor. Votul prin corespondența și votul electronic ar putea crește accesul cetățenilor români aflați în afara granițelor la deciziile politice care îi vizează într-o mare măsură. Să ne întrebăm însă dacă există mecanismele adecvate introducerii unui astfel de vot în România.

Am avea motive să fim sceptici, să ne îndoim de bunele intenții ale unui guvern cu antecedente ostile față de instituțiile democratice ale statului, dar asta nu trebuie să ne descurajeze să susținem revizuirea Constituției în această direcție. Introducerea pe agenda publică a acestei necesități organizatorice nu trebuie amânată.»

E nevoie de opiniile românilor din străinătate pentru viitoarele proiecte de legi? Ar trebui consultați?

«Românii din diaspora, ca și românii din țara trebuie să fie conștienți de puterea lor. Faptul că politica îi descurajează pe oameni este rezultatul practicii politicenilor de a nu explica cetățenilor că nu sunt doar deținătorii unui vot, ci și cei aflați în postura de a decide care sunt legile care le afectează viața.»

Ungureanu: „Ministerul de Externe restrânge fizic dreptul la vot al românilor din străinătate”

Ministrul Cristian David a lansat ideea unui proiect legat de repatrierea voluntară. Ce părere aveți despre această propunere?

«Uitându-ne la ultime declarații venite de la Ministerul de Externe, mă bucur să văd că este adusă în discuție posibilitatea “repatrierii voluntare” și sper să nu fie doar vorbe în vânt, care se vor evapora odată cu alegerile europarlamentare. Nu există un proiect concret deocamdată, reprezentanții ministerului avansează doar niște idei.

În cazul în care își vor dori cu adevărat să pună în practică acest proiect ambițios, pentru care este necesară coerentă între ministere și mult profesionalism, îi sfătuiesc că în demersul lor să implice cât mai mult reprezentanții diasporei, evitând astfel livrarea unor proiecte care nu răspund unor cerințe reale. Cetățenii români trebuie implicați în problemele care îi privesc, iar diaspora nu face excepție de la acest lucru.»

Credeți că această idee va trece la stadiul de proiect și va fi pus în practică în viitorul apropiat?

«Efectele întoarcerii forței de muncă în economie, a tinerilor și profesioniștilor bine pregătiți, nu se vor simți de pe o zi pe alta. Din nefericire pentru noi toți, asta o știu și actualii guvernanți, așadar avem motive ne îndoim că vor alege să se implice într-un astfel de proiect. Încă nu putem identifica care sunt soluții le reale ale actualului guvern sau că ar avea o viziune dincolo de următoarele alegeri.»

Fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu, în vizită la Roma

Există “români” și “români de pretutindeni”?

«Cred că trebuie să investim în cei care dispun de atribute valoroase în urma experienței lor din alte sisteme și tradiții culturale. Crezând asta, este cu atât mai trist să auzi spunându-se despre atât de mulți români, serioși și muncitori, care ajută la îmbunătățirea imaginii României în lume prin activitatea lor, că trebuie să aibă o implicare restricționată în deciziile din țară. Eu nu știu să existe cetățean “român” și “mai puțin român”!»

Andi Rădiu

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Gasparri (Pdl): ”Ius soli nu este în programul executivului”. Sindicatele: ”Ne vom lupta pentru acest obiectiv istoric”

Mihai Balmuș, ”îngerul păzitor” din Oderzo