Cristian David, senator PNL, desemnat candidatul USL pentru postul de senator în colegiul 1 diaspora (Europa şi Asia), explică, într-un interviu de campanie, de ce a ales să candideze în diaspora şi care este oferta lui politică pentru românii din străinătate.
Cristian David, 45 ani, a absolvit Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi apoi studii postuniversitare în domeniul securităţii naţionale la Colegiul Naţional de Apărare în 2004. În anul 2006, a obţinut doctoratul în ştiinţe economice la ASE.
S-a înscris în PNL din 1990, având funcţii mai întâi în organizaţiile de tineret. Din 2004 este senator, ales în colegiul Vaslui. În 2004 a fost numit ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării aquis-ului comunitar, iar în 2007 a devenit ministru al Internelor şi Reformei Administrative, în cabinetul Tăriceanu, funcţie pe care a ocupat-o până în decembrie 2008.
„În vara lui 2008, am luat poziţie în problema infracţionalităţii din taberele de romi din Italia proveniţi din România şi a tratării acestei probleme de către autorităţile italiene, afirmând că acei romi trebuie să fie trataţi ca cetăţeni comunitari”, spune Cristian David pe site-ul personal, www.cristian-david.ro. Din 2009 este membru al Comisiei de control parlamentar asupra activităţii SRI. În 2012 a fost numit preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Mai multe detalii la www.cristian-david.ro
Domnule senator Cristian David, aţi vrut vreodată să emigraţi?
«Da, înainte de 1989. Cu siguranţă aş fi făcut-o dacă lucrurile nu s-ar fi schimbat în România. Probabil aş fi ajuns în Australia unde tatăl meu a plecat înainte de 1989 şi unde locuieşte şi în prezent. Mă bucur însă că am rămas aici, în România şi că am putut trăi momentele speciale, chiar unice deschise de revoluţia din decembrie 1989.
Sunt foarte puternic legat de România, de valorile naţionale şi de oamenii de aici, dar nu vreau să fiu confundat că sunt naţionalist. Cred într-o Românie modernă, într-o Românie europeană.»
În ultimii patru ani aţi fost senator de Vaslui. De ce aţi schimbat colegiul şi aţi venit în diaspora?
«Am fost senator de Vaslui în ultimii opt ani, din anul 2004. Candidez pentru diaspora întrucât, pe parcursul întregii cariere politice am avut contact cu românii de peste hotare şi cu problemele lor. M-a preocupat întotdeauna chestiunea migraţiei şi a efectelor ei şi, mai mult, integrarea imigranţilor în ţările de adopţie.
Am ales colegiul numărul 1, care acoperă Europa şi Asia, pentru că aici sunt cele mai mari comunităţi de români, cu probleme specifice care au nevoie de răspuns în cel mai scurt timp.»
„Voi lua o serie de măsuri în ceea ce priveşte facilitarea transportului, coletăriei şi transferului de bani”
Care sunt propunerile dumneavoastră pentru românii din diaspora? Ce puteţi face concret pentru ei, având în vedere că nu aveti jurisdicţie legislativă asupra ţărilor în care trăiesc alegătorii dumneavoastră?
«Pe primul loc se află apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor. Tratamentul egal şi nediscriminatoriu, garantarea exercitării complete a cetăţeniei europene, integrarea deplină în spaţiul Schengen şi implicit eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii sunt prioritare.
În discuţiile mele cu românii de peste hotare, aceştia îmi semnalează de fiecare dată faptul că în relaţia cu instituţiile administraţiei publice sunt trataţi inechitabil şi nu ca cetăţeni egali în drepturi cu cei din ţara de adopţie. Această discriminare nu este permisă şi nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul Uniunii Europene.
În privinţa serviciilor consulare, susţin reducerea birocraţiei prin informatizarea serviciilor consulare, reducerea taxelor consulare şi a costurilor administrative. Guvernul liberal a redus prin Legea nr. 198/2008 un mare număr de taxe consulare prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 24/1992. În 2010, acestea s-au majorat nepermis de mult, unele fiind chiar dublate. Au fost instituite inclusiv taxe speciale pentru transcrierea certificatelor de stare civila care înainte erau taxate ca simple servicii consulare.
Informatizarea serviciilor consulare poate fi tradusă printr-un ghişeu virtual prin intermediul căruia cetăţenii români să primească informaţii, consultanţă, să înainteze cereri şi să li se elibereze documente.
În al doilea rând, voi lupta pentru menţinerea identităţii culturale şi lingvistice. Este nevoie de crearea unui cadru legislativ şi instituţional care să asigure menţinerea identităţii culturale şi lingvistice, recunoscând şi promovând valorile şi încuranjând asocierea şi reprezentarea.
Cea mai importantă măsură în acest domeniu este predarea limbii române, a istoriei şi geografiei României în şcolile din Diaspora. Românii care trăiesc în afara ţării trebuie să îşi păstreze unitatea credinţei şi de aceea voi lupta pentru accesul lărgit la lăcaşe de cult.
În al treilea rând, voi susţine procesul de integrare a românilor în comunităţile din care fac parte. În ceea ce mă priveşte, implicarea României în susţinerea procesului de integrare înseamnă facilitarea contactului cu autorităţile locale şi centrale din ţările de adopţie, încurajarea şi facilitarea participării românilor la deciziile politice locale din ţara de adopţie, asigurarea accesului la servicii sociale şi asigurări medicale.
Privind în viitor, cel mai sigur mecanism de integrare este prin educaţie şi de aceeea voi face demersuri pentru integrarea fără restricţii sau discriminări a tinerilor români în procesul educaţional.
Atunci când vorbim despre românii care trăiesc în afara graniţelor, un aspect foarte important este apropierea de familiile din ţară. Trebuie să susţinem legătura cu cei din România şi voi lua o serie de măsuri în ceea ce priveşte facilitarea transportului, coletăriei şi transferului de bani. Îi voi sprijini pe cei care doresc să se întoarcă în România şi în acest sens voi elabora un proiect de facilităţi: consultanţă gratuită pentru afaceri, promovarea intereselor economice ale micilor întreprinzători, facilităţi fiscale pentru intreprinderile celor care se întorc, scutire de taxa de prima înmatriculare.
În fine, voi lupta pentru promovarea imaginii şi intereselor României peste hotare. În acest sens se va intensifica şi se va pune accent pe colaborarea cu Institutul Cultural Român care acum are o reţea relevantă de institute în diferite metropole ale lumii.
Voi facilita încheierea de acorduri durabile de cooperare cu universităţi de prim plan, cu administraţii locale aflate în cooperare cu ţara noastră, cu edituri şi publicaţii de referinţă, cu biblioteci consacrate, cu instituţii de mare pondere şi cu personalităţi de la faţa locului.»
„Imaginea României s-a îmbunătăţit considerabil faţă de perioada Mailat”
Aţi fost ministru de Interne în cea mai neagră perioadă din istoria comunităţii româneşti din Italia, în perioada Mailat. Credeţi că mai avem o problemă de imagine, în Italia şi în lume?
«Imaginea României s-a îmbunătăţit considerabil faţă de această perioadă. Sunt anumite aspecte care trebuie gestionate, prin promovarea valorilor, fără a se mai pune atât de mult accent pe părţile negative. Fiecare ţară are infracţionalitate, însă românii trebuie priviţi prin prisma muncii şi valorii pe care o crează în comunitate şi nu prin faptele individuale ale unora.
În perioada puternicii mediatizări a cazului Mailat eram ministru de Interne şi atunci am avut, la Roma, o întâlnire cu ministrul de Interne Giuliano Amato (foto), cu primarul Romei Walter Veltroni şi cu ministrul Solidarităţii sociale Paolo Ferrero, pentru a discuta despre integrarea comunităţii de români în Italia şi despre distincţia netă care trebuie făcută între infractori şi ceilalţi cetăţeni, întrucât nu este corect să judecăm un popor întreg pentru greşelile câtorva.
Românii sunt apreciaţi, sunt harnici şi oneşti şi trebuie să oglindim faţa bună şi luminoasă a prezenţei lor în străinătate.»
Tot legat de imagine, suntem victime ale unor campanii nedrepte sau chiar avem câteva probleme reale? Mă refer la traficul de persoane şi carne vie, capitol la care România este pe primele locuri din lume. Ministerul român de Interne ar putea face mai mult contra proxeneţilor şi traficanţilor de cerşetori? Este şi treaba unui parlamentar din diaspora?
«Aceasta este o problemă complexă. Pe fondul unor probleme reale suntem şi ţinte ale unor campanii nedrepte, iar acest lucru are efecte negative în mai multe sectoare (politică externă, socio-economic, piaţa muncii).
Întotdeauna pot fi luate mai multe măsuri sau mai eficiente, iar pentru ca efectele să fie optime trebuie să existe o conlucrare între Guvern, ministere şi celelalte structuri ale sale si Parlament. Ca parlamentar voi folosi toată autoritatea mea ca să sprijin activităţile specifice ale instituţiilor cu atribuţii în combaterea fenomenelor infracţionale.»
Care sunt cele mai importante trei puncte din programul dumneavoastră politic pe care îl propuneţi alegătorilor din diaspora?
«Cele trei mari priorităţi sunt: apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, menţinerea identităţii culturale şi lingvistice şi susţinerea procesului de integrare a românilor.»
Care este amprenta liberală a relaţiei pe care vreţi să o construiţi cu românii plecaţi la muncă în Europa?
«Ca liberal, pentru mine este foarte important ca românii să nu fie discriminaţi, să fie trataţi egal cu cetăţenii ţărilor în care muncesc şi să li se respecte drepturile şi libertăţile. Oamenii sunt liberi să aleagă unde locuiesc, unde lucrează şi indiferent că aleg Italia, Irlanda sau Spania, sunt cetăţeni europeni şi nu trebuie să se simtă izolaţi.
Voi susţine procesul de integrare a românilor în comunităţile din care fac parte. Integrarea cu succes a românilor în comunităţile în care locuiesc înseamnă, pentru ţara de adopţie beneficii atât de natură socială, cât şi de natură economică, construind o societate multiculturală la nivel european. Beneficiile pentru România vin din promovarea imaginii şi intereselor ţării peste hotare, prin cetăţenii români care devin ambasadori ai României.»
O mare parte din bugetul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a fost cheltuit pentru construirea de biserici, susţinerea şi distribuirea de cărţi şi publicaţii religioase, salarii pentru preoţi. Care va fi relaţia dvs. cu biserica ortodoxă din străinătate? Care ar trebui să fie, după părerea dvs, relaţia dintre un stat laic şi biserică?
«Cred că biserica ortodoxă din străinătate are un rol foarte important în viaţa comunităţilor de români din străinătate. Biserica sprijină şi uneşte comunitatea şi îi ajută pe români să treacă mai uşor peste distanţa de familiile din ţară. În acelaşi timp, Biserica ortodoxă din străinătate este un liant al comunităţilor de români.»
Campania electorală USL în Europa a fost aproape inexistentă. Care este explicaţia? Sunteţi siguri de câştig, având în vedere că reprezentaţi o coaliţie cu procente foarte bune şi nu mai are rost să vă faceţi cunoscuţi şi personal în străinătate?
«Campania USL în Europa a fost o campanie decentă, corectă, bazată pe dialogul cu oamenii. Eu şi colegii mei am avut săptămânal întâlniri cu cetăţenii români din diaspora, am acordat interviuri în mass-media română din străinătate şi, în principiu, ne-am canalizat energia către oamenii simpli, români care au dorit să ne cunoască şi să stea de vorbă cu noi.»
Ce părere aveţi despre contracandidaţii dvs. Viorel Badea, Ion Săvoiu şi Eugen Mihalache?
«Cred că faţă de contracandidaţii mei am avantajul experienţei politice şi al relaţiilor externe la nivelul autorităţilor centrale şi locale. În plus, nu port responsabilitatea promisiunilor neonorate.»
Sorin Cehan
