«O sfâşiau. Când am început să urlu, au prins-o de coadă şi au aruncat-o în grădina mea. A continuat să respire câteva secunde, apoi a murit». Natasha Spiotta a asistant astfel la înfiorătoarea execuţie a Emmei, o pisicuţă de 8 ani, în curtea vilei sale de pe via Acquacanina, la Corcolle, lângă Roma. Un sfârşit pe cât de atroce pe atât de absurd.
După cum a povestit femeia agenţilor, pisica a fost sfâşiată muşcătură după muşcătură şi ucisă de cei patru pitbulli ai vecinilor săi, două cupluri de români. De fapt, pisica ar fi fost dată literalmente ca hrană câinilor.
O ipoteză care, dacă va fi confirmată de agenţii comisariatului din Casilino, ar depăşi orice fantezie macabră. «Mă voi duce să depun plângere pentru rele tratamente şi ucidere de animale – explică Natasha pentru Repubblica – mai întâi însă voi trece pe la veterinar. Este nevoie de o bucată de hârtie care să certifice că acele găuri au fost cauzate de muşcături de câine. Ultima oară când am văzut-o pe Emma mea? Cu câteva minute înainte de acea oroare». Apoi, atenţia stăpânei este capturată de o serie de plânsete şi mieuneli disperate.
«Mi-am dat seama că era în casa vecinilor mei – mai povesteşte femeia – care au prins-o. Am auzit de toate, auzeam râsetele lor în timp ce se luau de o pisică şchioapă, oarbă şi gestantă. Am chemat poliţia, am ieşit şi am strigat să înceteze imediat. În acel moment un bărbat a ieşit ţinând-o pe Emma de coadă. „Asta e a ta?”, m-a întrebat. Mai întâi a aruncat-o pe Emma la câini şi apoi mi-a aruncat-o în grădină».
Odată ajunşi la faţa locului, agenţii i-au identificat pe Natasha şi pe vecinii care înainte de sosirea forţelor de ordine ar fi şi insultat-o şi scuipat-o pe stăpâna Emmei şi au insultat-o în mod repetat şi pe mama care a intervenit pentru a încerca să calmeze cearta.
«Cel care a aruncat pisica locuieşte cu ceilalţi numai de o săptămână – continuă stăpâna Emmei – şi nici măcar nu avea un document de identitate. Au povestit poliţiştilor că pisica a intrat şi le-a distrus apartamentul. Dar cum oare, acea pisică nu se mişca din grădina mea. Cu această scuză au luat-o şi au dat-o câinilor lor s-o mănânce. Vorbim de oameni care au ameninţat că ne vor ucide. Au urlat de toate la noi, că vor să ne taie gâtul».
Lacrimile de data aceasta nu mai pot fi stăpânite: «Eu am aici un împrumut ipotecar până când voi avea 70 de ani şi o fiică care se duce singură la şcoală. Cum să fac să trăiesc liniştită? După Paştele pe care l-am avut, chiar am început să mă gândesc că toate celelalte pisici pe care le-am pierdut de când sunt aici, din 2006, nu sunt o întâmplare».
