Menu
in

Prof. Fulvio Vassallo Paleologo: „În Italia există rasism instituţional”

Fulvio Vassallo Paleologo, profesor de Drept al imigraţiei la Universitatea din Palermo, este unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în domeniu din Italia. Spune că în Italia există un adevărat rasism instituţional, însă la nivelul populaţiei, rasismul este mai scăzut decât în alte ţări europene. În privinţa românilor, Fulvio Paleologo spune că valul de xenofobie a luat sfârşit şi ne aflăm în plină fază de integrare.

Fulvio Vassallo Paleologo, dintr-o familie italiană cu vechi rădăcini greceşti, este avocat şi profesor de Drept privat şi Drept de azil şi statut constituţional al străinilor, la Facultatea de Drept de la Universitatea din Palermo. Face parte din consiliul director al Asgi (Associazione studi giuridici sull’immigrazione), colaborează cu asociaţia „Altro Diritto” şi este activ în apărarea drepturilor imigranţilor şi refugiaţilor, cu diferite ong-uri. Colaborează cu grupul Migreurop şi cu site-urile Fortress Europe, Meltingpot, TerreLibere, Storiemigranti, şi este autor a numeroase publicaţii în materie de imigraţie.

Domnule Paleologo, cum aţi căpătat pasiunea pentru drepturile imigranţilor?

«Am început în 2005 lucrând ca voluntar într-un birou pentru imigranţi, iar apoi am început să mă ocup de formarea avocaţilor şi operatorilor din administraţia publică. În rândul imigranţilor am găsit atenţie şi stimuli pentru continuarea acestei activităţi de advocacy, au fost tocmai ei şi persoanele pe care le-am cunoscut în Reţeaua antirasistă italiană cei care mi-au dat imboldul de a lucra în acest domeniu. Din 2006 am făcut să fie activat un curs de „Drept de azil” la Universitatea din Palermo, Facultatea de Drept.»

Care a fost prima dumneavoastră bătălie?

«Era vorba de garantarea drepturilor de apărare a imigranţilor neregulari reţinuţi de poliţie şi apoi închişi în centre de detenţie, fără control din partea judecătorilor, şi de a face transparente şi rapide procedurile de regularizare a aşa-numiţilor imigranţi clandestini.»

După parerea dvs., drepturile imigranţilor sunt respectate de Autoritatea publică şi în general de italieni?

«Cred că în Italia există un adevărat rasism instituţional care se răsfrânge asupra tuturor imigranţilor, şi asupra celor comunitari precum românii, care acum sunt prima comunitate străină din Italia. în ce priveşte italienii, rasiştii de la noi fac mult zgomot, dar cred că sunt mai puţini decât cei prezenţi în alte ţări europene.»

Care ţară din Europa este fruntaşă la acest capitol?

«Dificil de spus, poate pentru integrare Germania şi Olanda, după Marea Britanie, însă în ce privesc politicile de control al frontierelor, începând de la instituţia agenţiei europene Frontex, acum toate statele au adoptat politici deosebit de represive care pun sub risc drepturile fundamentale ale persoanei umane, aşa cum ar trebui considerat oricine, chiar dacă intră sau are şedere în mod neregular. Si toţi limitează în mod puternic circulaţia pentru căutarea unui loc de muncă.»

Pentru nou-sosiţi, bulgari şi români, există noutăţi?

«Noutatea cea mai proastă este cea mai recentă normativă italiană, ultima lege aprobată de guvernul Berlusconi, care a făcut mai facilă reţinerea administrativă în centre de detenţie (CIE) şi îndepărtarea forţată a cetăţenilor comunitari.»

Cum se poate apăra comunitatea română de agresiunea mediatică?

«Pe plan mediatic situaţia s-a îmbunătăţit, acum „inamicul intern” este maghrebian, tunisian sau egiptean, rămân mari probleme cu comunitatea romă, în parte români şi în parte persoane din fosta Iugoslavie.»

Sunteţi de acord cu măsurile luate de ultimii doi miniştri de interne Maroni şi Cancellieri în materie de imigraţie?

«Până astăzi, din păcate, diferitele guverne au închis căile de intrare legale, cu excepţia posibilităţii de a intra cu vize turistice până la trei luni, şi au înăsprit politica acordurilor bilaterale pentru respingerea şi expulzarea străinilor neregulari. Si în materie de azil şi protecţie internaţională Italia rămâne pe ultimele locuri în Europa, atât ca standard de primire, cât şi ca număr de cereri de azil efectiv acceptate.»

Cum adoptă legislaţia italiană directivele europene din domeniu?

«Italia a adoptat numai parţial multe directive comunitare, accentuând aspectele represive, fără a recunoaşte acele garanţii şi acele drepturi pe care directivele comunitare, de exemplu 2008/115/ CE, privind repatrierile, le recunoşteau oricum şi imigranţilor neregulari.»

La ce foloseşte şi cum funcţionează Consiliile teritoriale pentru imigraţie?

«Au fost un eşec complet, şi nu se permite nici măcar participarea la reuniuni tuturor asociaţiilor care se ocupă de imigraţie. Responsabilitatea stă în gestionarea încredinţată Prefecturilor.»

Ce părere aveţi despre acordarea cetăţeniei italiene tuturor celor născuţi pe pământ italian?

«Sunt favorabil, cu condiţia ca părinţii să aibă o minimă stabilitate de şedere legală, de exemplu trei ani. Nu cred că este unica modalitate pentru a se recunoaşte drepturi familiilor de imigranţi, ar fi necesară mai degrabă o regularizare permanentă pentru aceia care îndeplinesc condiţiile de locuit şi de muncă.»

V-aţi gândit vreodată să emigraţi?

«Nu m-am gândit niciodată să emigrez, ci numai să călătoresc, cu acea libertate de circulaţie care multor persoane le este interzisă.»

Este corectă atitudinea francezilor care acum acceptă numai imigranţi ultra-specializaţi?

«Este rodul unei Directive comunitare cu care nu sunt de acord, la rândul său expresie a politicilor ultra-liberaliste în materie de piaţă a muncii în Europa.»

Ce rezervă viitorul pentru imigranţii români din Italia?

«Cred că există posibilităţi optime de integrare, fiindcă valul xenofob a luat sfârşit, la fel ca pentru albanezi, afinităţile culturale şi mai ales religioase ajută mult, economia italiană e îndreptată tot mai mult către România şi viceversa, din cauza proceselor de externalizare, ar fi necesară mai multă justiţie socială, dar acest lucru depinde şi de cum votează cetăţenii şi pe cine aleg în Parlament. Criza economică din întreaga Europă ar putea oferi scenarii interesante pentru o intensificare a relaţiilor dintre ţări atât de vecine, în toate sensurile, precum Italia şi România. Aşadar, măcar din acest punct de vedere sunt optimist.»

Crina Suceveanu

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]
Exit mobile version