Stimabile Avocat,
Citesc mereu articolele dumneavoastră și vă mulțumesc pentru informațiile ce le dați, mereu clare și aprofundate. Aș dori vă rog o explicație în legătură cu ce este ”avocatul din oficiu” și cine are dreptul la asta. Eu cu siguranță nu cunosc legea, dar poate nu sunt singurul. În urmă cu câteva zile, de fapt, m-au sunat carabinierii în legătură cu o problemă pe care am avut-o: un mic incident pe care l-am provocat, în cadrul căruia a fost rănit șoferul celeilalte mașini implicate, care m-a denunțat după. Am mers la secția de poliție și mi-au spus că îmi dau un avocat din oficiu, pe care nu trebuie să îl plătesc. Mi-au dat numele acestui avocat, am mers la biroul său și el mi-a spus că trebuie să îl plătesc. Acum, cum stau lucrurile? Mint carabinierii sau avocatul? Sau cu adevărat unul dintre ei nu cunoaște legea? Însă mi se pare ciudat, carabinierii și avocații sunt toți oameni ai legii și deci, tocmai, legea o cunosc.
Mulțumesc pentru răspuns, Alexandru
Dragă Alexandru,
Cu siguranță informațiile pe care le-ați primit nu sunt precise. E nevoie din start să clarificăm puțin. În ceea ce mi-ați povestit se face confuzie între două instituții juridice diferite: avocatul din oficiu și asistența legală gratuită. Confuzia pentru cetățeanul român care locuiește în Italia este mare pentru că în sistemul juridic român cele două instutuții coincid. În Italia, nu.
Avocatul sau apărătorul din oficiu este acel avocat care este numit de către judecător, de către procuratură sau de către forțele de poliție când un cercetat sau un inculpat într-un proces penal nu numește un avocat de încredere sau nu mai are un avocat de încredere. Prima diferență ce trebuie făcută este deci cea dintre noțiunea de avocat din oficiu și avocat de încredere. În realitate ambii în cadrul procesului au obligații si puteri analoge.
Dar, pe cel de încredere îl alege cercetatul, iar cel din oficiu îi este desemnat de către una dintre autoritățile pe care le-am menționat mai sus.
De ce îi este desemnat? Pentru că în procesul penal inculpatul nu se poate apăra singur, nici dacă își dorește să o facă. Se poate și ca avocatul de încredere la un moment dat să decidă că nu mai vrea să își apere clientul. Asta se poate întâmpla din motive diverse, dar pe departe cel mai întâlnit este atunci când clientul nu își plătește avocatul. În acel punct, dacă avocatul de încredere se destituie din funcția de apărător pe care a primit-o, una dintre autoritățile pe care le-am amintit anterior va numi un avocat din oficiu.
O altă diferență e chiar aceasta: când dorește, avocatul de încredere poate să întrerupă mandatul, adică să-și dea ”demisia”, ca și avocat al clientului său; în schimb cel din oficiu nu poate, exceptând motive grave. Idem pentru desemnare: dacă un avocat este numit de încredere de către un cercetat, poate să refuze solicitarea, însă un avocat din oficiu nu poate niciodată să refuze să apere un client (chiar dacă trucul pe care îl folosesc unii avocați pentru a nu mai fi apărătorul cuiva din oficiu este acela de a se face numit de încredere și apoi să întrerupă mandatul).
Avocații din oficiu sunt înscriși voluntar în listele specifice ținute de către Ordinul avocaților din fiecare oraș și evident sunt înscriși și în obișnuitul registru al avocaților. De subliniat faptul că avocatul din oficiu nu e ales de către client, ci e numit extrăgând nominativul său dintr-o bază de date în mod aleatoriu. E de asemenea de reținut că numai cercetatului și inculpatului le poate fi numit un apărător din oficiu. Părții civile, care este subiectul ce în procesul penal cere o despăgubire în urma daunelor suferite (de exemplu persoana furată ce dorește să ceară despăgubire hoțului ce a furat-o ), nu îi este numit niciun apărător din oficiu, chiar dacă nu își numește un avocat. Important de asemenea este că avocatul din oficiu există numai în procesul penal: dacă într-un proces civil cineva mă dă în judecată și eu nu îmi numesc un reprezentant legal, nicio autoritate nu mi-l va desemna și procesul va merge mai departe indiferent de acest fapt.
În fine o informație statistică: avocatul de încredere și avocatul din oficiu ar trebui să apere cu aceeași energie și implicare inculpatul. Din păcate asta nu se concretizează mereu. Cred că e de prisos să specific că un avocat poate acționa atât ca și apărător de încredere cât și ca apărător din oficiu.
Asistența legală gratuită ( gratuito patrocinio ), sau mai bine zis asistența legală plătită de către stat, e ceva destul de diferit. Dacă cercetatul sau inculpatul dintr-un proces penal au anumite calități, printre care cea mai importantă este un venit mic, poate să fie admis la asistența gratuită. Asta înseamnă că taxa avocatului este plătită de către statul italian și clientul nu trebuie să îi plătească absolut nimic, iar dacă avocatul îi cere bani asta reprezintă o infracțiune gravă. Spre deosebire de cazul apărătorului din oficiu, toate părțile unui proces penal au dreptul, dacă îndeplinesc condițiile venitului, la un avocat care lucrează prin sistemul de asistență legală gratuită.
Dar și părțile procesului din oricare tip de proces diferit de cel penal au dreptul la un avocat prin asistența gratuită: de exemplu dumneavoastră, dacă întruniți nivelul de venit, ați putea să cereți într-un proces civil asistență legală gratuită dacă, în locul procesului penal, cealaltă persoană ar intenta proces civil pentru a obține despăgubiri; sau o poate cere o badantă, desigur dacă întrunește condițiile, pentru a primi asistență într-un proces de muncă. Însă o altă diferență importantă este că, în timp ce apărătorul din oficiu nu este ales de către asistat, apărătorul gratuit da, și asistatul poate să aleagă chiar și un avocat dintr-un alt oraș, diferit de cel în care se desfășoară procesul ( e clar că, cum s-a spus deja, dacă va alege un avocat care trăiește și lucrează într-un oraș îndepărtat, acesta poate să refuze ).
Dar care este venitul exact pe care trebuie să îl aibă o persoană pentru a putea să se bucure de beneficiul asistenței legale gratuite? Se decide în fiecare an de către minister, dar oricum în jur de 11.000 euro. În acest an de exemplu e fixat la 11493,82 euro pe an. Venitul la care se face referire are în vedere întregul nucleu familiar și cuprinde salarii, pensii și alte intrări de natură economică ( mai cu seamă imobiliare, pentru care se calculează un venit virtual, chiar și dacă nu sunt închiriate nimănui ): deci, dacă cineva are 3000 euro venit anual, dar soția sa ce trăiește cu el are 9000 euro de venit, regula este că nu are dreptul la asistență legală gratuită.
Cu toate acestea, există o excepție în cazul procesului penal, unde venitul-limită este ridicat cu 1032,91 euro pentru fiecare membru coabitant al familiei. Făcând un exemplu mai întâi, ( soț și soție care câștigă împreună în total 12000 euro pe an și nu au alți membri familiari coabitanți ), într-un proces penal acea familie ar avea dreptul la asistență legală gratuită deoarece condiția venitului urcă la 12526,73 euro pe an în cazul lor. Dacă ulterior ar avea și un copil, suma ar urca la 13559,64, și așa mai departe. Să țineți cont că se întâmplă ca cineva să declare un venit egal cu zero pe an pentru toată familia: uneori în aceste cazuri asistența legală gratuită nu se acordă pentru că pare puțin credibil că o familie cu zero venit supraviețuiește în mod autonom.
Asistența legală gratuită în cadrul procesului penal este acordată direct de către judecător, însă de exemplu în cadrul procesului civil este acordată de către Consiliul Ordinului avocaților acelui tribunal. În general se atașează cererii modulul ISEE ( care se completează la patronate, birourile ce asistă muncitorii și pensionarii în problemele de muncă ), chiar dacă acordarea asistenței nu este condiționată de acel document.
Evident că declarațiile pe care persoana le face pentru a obține asistența gratuită sunt pe propria răspundere: în mod normal se efectuează controale pentru a certifica veridicitatea venitului declarat și dacă s-ar descoperi o declarație falsă, declarantul ar fi denunțat penal și, evident, ar pierde asistența gratuită. Lista avocaților care lucrează prin asistența gratuită, împărțită în funcție de materiile juridice ( un avocat poate să se înscrie la mai multe materii ), poate fi cerută și consultată de către oricine pe lângă fiecare Ordin al avocaților.
Avocatul care e înscris pe aceste liste nu poate refuza să apere o persoană ce folosește asistența gratuită ( exceptând cazul în care procesul se află într-un oraș diferit de cel în care e Ordinul avocaților de care aparține acesta ). Evident că aceste liste nu sunt aceleași cu cele ale apărătorilor din oficiu. Se consideră că unii avocați uneori preferă să fie plătiți direct de către client în loc să depună cerere pentru asistența legală: ori pentru că taxele pe care i le plătește statul avocatului sunt mai mici decât cele ce pot fi cerute în mod direct unui client, ori pentru că statul plătește avocații mereu cu întârziere, uneori după ani de zile. Sigur că un avocat ce nu e admis la asistența gratuită e liber să reprezinte o persoană fără să ceară un avans din onorariul său. Dacă apoi la finalul procesului acest avocat nu e plătit poate să exercite împotriva fostului său client o acțiune civilă pentru a obține onorariul și apoi eventual să îi sechestreze o cincime din salariu sau mașina sau casa. Dacă clientul nu are nimic din toate acestea ( și dacă nu sunt condițiile pentru a intenta o acțiune civilă analogă celeilalte părți din proces ) avocatul nu va obține nimic.
Pentru a ne întoarce la întrebarea dumneavoastră, un avocat din oficiu poate reprezenta un inculpat fără asistența gratuită; iar un avocat de încredere poate reprezenta un inculpat prin asistența gratuită. Și da, în cazul dumneavoastră carabinierii v-au dat informații inexacte. Dar vă sfătuiesc să și întrebați direct ( și să verificați la Ordinul avocaților ) avocatul care v-a fost nominat din oficiu dacă dânsul este înscris în lista avocaților ce muncesc și prin asistența gratuită: în acest caz, dacă dumneavoastră întruniți condițiile de venit, avocatul ar trebui să vă reprezinte prin asistența gratuită.
În orice caz, dumneavoastră sunteți oricând liber să numiți un alt avocat de încredere, care lucrează cu asistența gratuită.
Gabriele Dallara e avocat pledant în fața Curții de Casație cu biroul în La Spezia și judecător onorific la Tribunalul din Genova. Printre altele a fost profesor cu contract de drept sanitar și dreptul muncii la Universitatea din Genova și de drept procesual penal la Școala de specializare pentru profesii legale al Universității din Pisa. De mulți ani reprezintă cetățeni și asociații române în toată Italia. Puteți trimite întrebările voastre juridice pentru a le supune la răspuns la adresa de poștă electronică [email protected]
articol realizat în colaborare cu Raul Gherghel
Italia, administratorul de sprijin contra îngrijitoarei: cine câştigă? Avocatul răspunde
