Romeo Couți este directorul TVR Cluj, profesor asociat la Facultatea de Administraţie Publică – Catedra de Jurnalism, Universitatea Babes-Bolyai și totodată președintele Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR), organizație înființată în anul 2008, care a participat la dezbaterea “Preserving Romanian Culture Outside the Country’s Borders”, desfăşurată în 2 octombrie 2013 la Bruxelles.
Romeo Couţi, preşedintele FIJR, a vorbit despre problemele grave din comunităţile de români din afara graniţelor şi rolul Forumului în semnalarea acestora. Într-un interviu acordat publicației noastre ne dă mai multe detalii despre rolul FIJR și activitatea organizației.
În cei patru ani de activitate v-ați luptat de la Cluj să reuniți jurnaliști din afara granițelor României. Cine au fost inițiatorii asociației pe care o conduceți și ce obiective v-ați propus?
FIJR s-a fondat în anul 2008 la inițiativa unui grup de jurnaliști din Televiziunea Publică, din presa de limbă română din Ucraina, Serbia și Ungaria. În acea perioadă, probabil, politicile statului față de românii de pretutindeni nu erau foarte bine conturate și înființarea organizației noastre a venit firesc, ca un fapt așteptat de jurnaliști, atât de cei din țară cât și de cei din afara granițelor.
Prin obiectivele pe care ni le-am propus ținteam un punct final foarte clar: solidarizarea jurnaliștilor români de pretutindeni în jurul unei organizații profesionale cu proiecte specifice. Era o idee nouă, prin care ne doream să devenim și un partener solid al tuturor celor interesati de problematica presei în limba română din diasporă, indiferent că sunt instituții publice, de presă, ong-uri sau asociații.
Ca moment important în activitatea noastră de 4 ani am marcat reuniunile anuale organizate sub sigla Congresului Forumului Internațional al jurnaliștilor Români. Eveniment care a fost organizat în țări unde există presă semnificativă de limbă română: Serbia, Republica Moldova și Ucraina. Trebuie să fac o mențiune: nu am fi reușit să luăm startul fără sprijinul instituțiilor publice cu atribuții în domeniu, care au finanțat congresele și care au crezut în noi.
Cum a fost la Bruxelles? Ce propuneri ați făcut?
Întâlnirea de săptămâna trecută de la Bruxelles a marcat un moment important din evoluția organizației. La invitația europarlamentarului Norica Nicolai, Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români a participat la o conferință pe o temă, pe cât de incitantă pe atât de actuală: “Preserving Romanian Culture Outside the Country’s Borders”.
S-a făcut o prezentare a dificultăților cu care se confruntă presa de limba română din Republica Moldova, şi mai ales din Transnistria de către membrii ai forumului, jurnalişti din Chişinău, care au subliniat în luarea lor de cuvânt rolul presei în conservarea culturii româneşti din spaţiul respectiv. Acestia au arătat situaţia critică din Transnistria, unde presa de limbă română este absentă, presa locală fiind editată exclusiv în grafia chirilică.
De asemenea, FIJR a expus dificultăţile cu care se confruntă redacţia de limba română din audiovizualul public maghiar: subfinanţarea, lipsa personalului şi îngrădirea dreptului la liberă exprimare în Ungaria,prin aplicarea noii legi a presei, problemă cunoscută de altfel si în mediul european. Am folosit acest prilej pentru a prezenta și un raport privind libertatea presei în diaspora românească care poate fi citit pe site-ul forumului jurnalistiromani.ro
Ce teme doriți să abordați pentru anul imediat următor?
Anul următor va avea loc a cincea ediție a Congresului FIJR. Fiind o cifră rotundă, ca să spun așa, la ultima reuniune care a avut loc în Serbia, adunarea generală a hotărît că viitorul congres să fie organizat la Ismail în Ucraina. Un proiect curajos, provocator și la care sperăm să participe și colegii jurnaliști din presa de limbă română din Italia, Spania și chiar Statele Unite.
Cât la sută aproximativ din știrile Televiziunii Române sau ale Radioului național se referă la românii din străinătate?
Știu că aceste instituții au strategii bine definite pentru comunitățile de români de pretutindeni și au canale dedicate acestui segment. Din acest considerent am propus la Bruxelles ca aceste instituții să devină cei mai importanți actori în reflectarea activității comunităților de români din afara granițelor României. Nu la fel stau lucrurile în presa privată.
Din păcate, din partea acesteia nu prea există interes editorial despre ceea se întâmplă cu românii din afara țării decît atunci când unul a spart o bancă sau a comis o crimă. Se omite cam des de către presă, nu de toată, ca în afara țării, în cei cîțiva ani s-au format și elite care ne reprezintă cu cinste și sunt respectați în comunitățile în care trăiesc.
În mediul on-line însă lucrurile încep să se miște prin existența unor platforme dedicate acestor comunități. Trebuie să știți că opinia publică din România manifestă un mare interes față de românii plecați peste hotare, iar noi presa și din țară și din afara granițelor avem și forța și datoria de a “conecta“ cele două Românii. Cea de acasă și cea de departe.
Considerați că jurnaliștii români din străinătate aduc beneficii cititorilor, telespectatorilor sau ascultatorilor din România?
Jurnaliștii români, cei care fac presă în limba română în străinătate sunt foarte importanți pentru opinia publică din România dar și pentru mediul jurnalistic din țară exact prin prisma a ceea ce am spus mai înainte. Completează tabloul format de presa din România și leagă cele două Românii, pe de-o parte.
Pe de altă parte cine este interesat despre ce se întamplă în Italia cu românii de acolo, care sunt problemele cu care se confruntă, ce evenimente au loc, citește, de exemplu Gazeta Românească. Dincolo de faptul că aduc un plus de informație despre comunitățile de români, ei reușesc și să le solidarizeze. Sunt și un element important pentru conservarea și promovarea unor valori culturale românești.
Știu că în Spania, Italia și Anglia există presă românească semnificativă, de bună calitate, cu jurnaliști care își fac profesia cu pasiune. Mi-aș dori ca FIJR să reușească să-i atragă în organizație, să fie alături de proiectele pe care le dezvoltăm și să ne punem cu toți împreună, alături de colegii noștri din comunitățile istorice de români din țările din jurul României.
Crina Suceveanu
