Sindromul Italia afectează multe românce plecate la muncă în străinătate, nu numai în Italia. Este o formă de depresie cauzată de despărțirea de cei dragi și de condițiile grele de muncă și trai în străinătate. ProTv a vorbit în mai multe seriale de acest sindrom, abordând și daunele făcute vieții de familie.
Nicolița din Bologna
Într-un cartier din Bologna trăieşte Nicolița. Lucrează cu orar non-stop. Zi şi noapte.
În acte are pauze, câte două ore zilnic, şi sâmbăta integral. Dar cu patronii a convenit să fie plătită suplimentar. “Sunt nişte bani în plus! Mai câştigi încă jumătate. Dacă mai prinzi şi o sărbătoare, 2 iunie mi-o plăteşte cu 50 de euro, dacă stau în casă.”, povestește ea.
Sora sa a adus-o în Italia, pentru că nu mai făcea faţă şi i-a propus să o înlocuiască, pe perioade scurte, cât venea în România. Şi au făcut aşa până când sora şi-a găsit altă bătrână de care să aibă grijă. Apoi sora ei s-a îmbolnăvit, s-a întors în România şi s-a stins.
“Făceam schimb cu sora mea. Şi întotdeauna când pleca de aici mă ruga: Ai grijă de baba!, Ai grijă de baba! Să mai facem şi noi nişte bănuţi să mai ajutăm şi noi copiii! Şi a murit sora mea, înaintea babei! ”, povesteste femeia.
Nicolita a intrat într-o depresie. Pentru că în timp ce ea vedea de o bătrână în Italia, i s-a stins şi bărbatul, acasă. Aveau peste 40 de ani de căsnicie.
Astăzi îşi reproşează că munca de badante a ţinut-o departe de cei care i-au fost dragi toată viaţa, că nu mai poate da anii înapoi.
Doarme cu medicamente
“Lorazepam iau o jumătate, când mă culc. Şi dacă nu adorm, mai iau şi jumătatea cealaltă. Am zile când sunt agitată şi nu dorm. Şi asta e Paroxetina, din care nu mai am decât atât. Fără ele nu pot să stau”, spune ea.
Sunt medicamente prescrise pentru depresie, stări de anxietate şi atac de panică. Pe care la ia de ani de zile. Un trai pe pastile, lângă o bătrână de 92 de ani, cu Alzheimer, care nu dă semne că o compătimeşte sau că îi face în vreun fel situaţia mai uşoară.
“Mă considera slugă! Dacă nu îţi convine, schimba casa! Aşa mi-a zis alaltăieri, acum câteva zile s-a sculat la 6 dimineaţa. Loveşte cu cuvinte. Dacă nu îţi convine, schimbă casa.”, povestește Nicolița.
“De fiecare dată când mă duc acasă spun e ultima, nu mai vin! Că nu mă mai întorc! Şi când se termină banii, mă gândesc să mai vin măcar o tură. Am doi copii şi doi nepoţi. Şi îi văd pe telefon şi când mă duc acasă. Pentru ei stau mai mult. Pentru ei stau! Îi iubesc foarte mult!”
