Deputatul liberal Matei Dobrovie și-a prezentat pe larg activitatea din mandatul 2016 – 2020 în privința românilor din străinătate. În total a prezentat 13 proiecte mari, cu impact asupra vieții românilor din afara granițelor, cu accent pe cei din Republica Moldova.
În cei patru ani de mandat una dintre prioritățile mele a fost susținerea românilor de pretutindeni (din diaspora, comunitățile istorice și din Republica Moldova).
Matei Dobrovie, PNL
Ca vicepreședinte și mai apoi membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării m-am implicat activ pentru menținerea identității lingvistice, culturale și etnice a românilor din Ucraina și Serbia, pentru susținerea cetățenilor din diaspora și pentru apropierea Republicii Moldova de România. În acest sens am avut mai multe propuneri legislative și inițiative care vizau:
1. Reprezentarea corectă a diasporei și facilitarea votului pentru românii din afara granițelor, fără costuri mari de timp și de bani prin extinderea Votului prin corespondență la alegerile prezidențiale și la alegerile parlamentare pentru românii din țară.
Proiectul poate fi consultat aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17347
Această propunere legislativă amplă pe care am inițiat-o prevede ca toţi cetăţenii cu drept de vot din ţară şi din străinătate să poată să voteze prin varianta alternativă.
Scopul e să nu mai avem cozi interminabile, să nu mai fie costuri mari de bani şi de timp și restrângeri ale dreptului la vot, așa cum s-a întâmplat la prezidențialele din 2014.
Vor putea vota prin utilizarea serviciilor poștale toți românii cu drept de vot aflați în străinătate, precum și alegătorii din țară care știu că nu se vor putea prezenta la urne în ziua votului.
Pentru a ocoli bariera de subreprezentare a diasporei, care are alocate doar 4 locuri de deputați și 2 de senatori, o inechitate evidentă care încalcă și norma de reprezentare, am propus ca la alegerile parlamentare, românii cu reședința în străinătate și domiciliul în țară să poată alege să voteze fie pentru candidații din circumscripția 43 Diaspora, fie pentru circumscripția electorală corespunzătoare adresei de domiciliu din România.
Proiectul de lege prevede și înființarea unui Birou Electoral General pentru votul prin corespondență care va coordona întregul proces.
În plus, trasabilitatea votului va fi asigurată printr-o platformă web pusă la dispoziție de AEP, unde alegătorul poate verifica traseul votului său prin corespondență.
Inițiativa mai propune, printre altele, clarificarea unor termene și a atribuțiilor avute de Poșta Română, stabilirea unor reguli cu privire la documentația aferentă turului al doilea de scrutin pentru alegerile prezidențiale, delimitarea dintre adresa de corespondență și adresa de domiciliu/reședință, clarificarea condițiilor în care birourile electorale înregistrează, sortează și păstrează documentele primite de la alegători.
Proiectul integral poate fi consultat aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17347
2. Am propus o soluție legislativă pentru problema minorilor non-cetățeni din R.Moldova, care nu-și puteau prelungi actele românești și pierdeau astfel dreptul de a circula și de a munci în țări UE, pentru că nu fuseseră înscriși în certificatul de cetățenie al părinților.
Am inițiat modificarea legii 21/1991 pentru a soluționa o problemă cu care se confruntau câteva mii de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, majoritatea din R.Moldova, care nu-și puteau prelungi pașapoartele la expirarea acestora.
Așa numiții minori non-cetățeni nu fuseseră trecuți în certificatul de cetățenie al părinților, astfel încât nu figurau în baza de date a Direcției Generale Pașapoarte(DGP), și pierdeau astfel dreptul de a munci, studia și circula în alte state europene din cauza neînțelegerii dintre DGP și ANC.
Ei trebuiau să depună un nou dosar pentru dobândirea cetățeniei române și să-și anuleze vechile acte în instanță.
Pentru a rezolva această problemă, am propus o procedură simplificată de recunoaștere a dobândirii cetățeniei române odată cu părinții de către minorii neincluși în certificatul de cetățenie română al părinților.
Astfel, în baza unei cereri adresate Comisiei de Cetățenie din cadrul ANC și a cercetărilor făcute de aceasta, președintele ANC putea emite un ordin de recunoaștere a dobândirii cetățeniei odată cu părinții.
Dacă solicitantul este încă minor, Comisia va elibera un certificat de recunoaștere a cetățeniei odată cu părinții, ce va avea forța probantă a unui certificat de cetățenie. Ulterior acesta va fi înregistrat în evidențele DGP.
Proiectul poate fi consultat aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16282
3. Am fost coinițiator al propunerii legislative care ajută cei aprox. 800 de mii de cetățeni români deținători de pașapoarte CRDS să nu mai aibă probleme cu recunoașterea identității lor de diferite entități din țară
Românii din diaspora care dețin pașapoarte CRDS, dar au trebuit să predea cărțile de identitate românești, au dificultăți în a-și deschide un cont bancar în România sau de a le fi recunoscute ca dovadă a identității aceste documente de către alte entități.
Revenind în România, românii din diaspora care dețin pașapoarte CRDS, dar au fost nevoiți să predea cărțile de identitate românești, aveau dificultăți în a-și deschide un cont bancar, nu puteau semna acte notariale, nu puteau încheia documente succesorale, nu puteau închiria o locuință, nu se puteau legitima cu pașaportul CRDS în fața instanțelor de judecată, nu se puteau asocia în cadrul societăților comerciale, nu-și puteau preschimba permisul de conducere. De ce? Pentru că pașaportul CRDS nu era recunoscut ca act de identitate.
Prin eliminarea sintagmei în fața ”autorităților române și străine” (art. 6, alin 4 din legea 248/2005) se dă posibilitatea ca pașapoartele CRDS să facă dovada identității și în relația cu alte entități și se pune capăt unei situații discriminatorii nedrepte.
4. Am fost coinițiator la propunerea legislativă care viza reprezentarea corectă a diasporei prin creșterea numărului de parlamentari care reprezintă circumscripția 43 de la 2 senatori și 4 deputați la 4 senatori și 10 deputați.
În momentul de față, norma de reprezentare (1 senator = 168.000 de alegători/1 deputat = 73.000 de alegători) este încălcată și a fost stabilit arbitrar numărul minim de 2 senatori și 4 deputați, aferent celor mai puțin populate județe din România, când noi avem peste 5 milioane de români în afara granițelor țării.
Mai mult, chiar și raportat la numărul deținătorilor de pașapoarte CRDS peste 700.000 de cetățeni români cu drept de vot din străinătate, diaspora este subreprezentată.
Este o discriminare evidentă a cetățenilor români din Diaspora față de cei din țară, care trebuie eliminată.
5. Am propus un proiect strategic pentru realizarea spațiului informațional România-R.Moldova:
Scopul proiectului „Fondul de cooperare și coeziune mass-media România – Republica Moldova” este cel de a susține mass-media independentă și de calitate din R. Moldova pentru a facilita crearea spațiului informațional comun, pentru a contracara propaganda rusească și a crește prezența mediatică românească dincolo de Prut.
Într-un context dominat de propagandă rusească agresivă și dezinformare la care sunt supuși cetățenii R.Moldova, presa independentă de limbă română are o misiune extrem de importantă.
Pandemia de coronavirus a accentuat problemele structurale cu care aceasta se confruntă deja: cvasi-monopolul forțelor pro-ruse asupra audiovizualului, accesul îngreunat la finanțări, lipsa de acces la publicitate, intimidări din partea puterii.
În cadrul Fondului vor funcționa două instrumente financiare, și anume: „Consolidarea mass-media” (destinat trusturilor de presă, agențiilor de știri, televiziunilor și alte instituții media cu experiență dovedită de minim 3 ani) și (2) „Jurnalistul independent” destinat inițiativelor jurnalistice bazate pe idei inovatoare și metode noi de utilizare a tehnologiilor moderne în mass- media, precum și investigațiilor jurnalistice.
El ar urma să funcționeze în cadrul RoAid, Agenția română de cooperare internațională pentru dezvoltare sau al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
Programul de finanțare RoAid – Media va avea menirea să contribuie la:
a. Crearea spațiului informațional comun România – Republica Moldova
b. Combaterea știrilor false despre România și Uniunea Europeană în Republica Moldova, precum și viceversa, combaterea știrilor false despre R. Moldova în România și Uniunea Europeană;
c. Profesionalizarea jurnaliștilor atât din România, cât și din Republica Moldova
d. Susținerea jurnalismului de investigație în Republica Moldova
e. Creșterea cooperării și transferului de expertiză între jurnaliștii din România și Republica Moldova.
6. Am îmbunătățit legile principale de sprijinire a românilor de pretutindeni (legea cadru 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, legea 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile) prin numeroase amendamente care au fost admise.
7. Am făcut recomandări către MRP și apoi DRP pentru îmbunătățirea monitorizării și evaluării impactului proiectelor finanțate pentru românii de pretutindeni. Propunerile mele precum cea de condiționare a finanțărilor proiectelor media de respectarea Codului Deontologic al Jurnalistului au fost incluse de DRP în Ghidul de Finanțare Nerambursabilă 2020 ca și criterii de eligibilitate.
8. Am făcut demersuri constante pentru susținerea identității culturale, lingvistice, etnice și religioase a românilor din Serbia și Ucraina prin interpelări și întrebări adresate MAE și MRP, privind problemele cu care se confruntă aceștia, prin diplomație parlamentară (deplasare la Belgrad, Bor, Vârșeț, Kiev, discuții cu deputați din Comisiile de politică externă, cu reprezentanții comunităților de etnici români, Ambasadori, cu alți oficiali).
Am militat constant pentru unificarea programei de învățământ pentru românii din Cernăuți, Transcarpatia și Sudul Basarabiei și eliminarea așa-zisei limbi moldovenești.
Am obținut de la Ministerul Educației o recomandare către Universități pentru a nu le cere etnicilor români din Sudul Basarabiei care au absolvit școli în limba română certificate de competență de limbă.
Se rezolvă astfel o situație absurdă, dat fiind că limba moldovenească nu există, ci este tot limba română, așa cum a confirmat și Curtea Constituțională din Republica Moldova, dar și Comisia de la Veneția.
9. M-am implicat în susținerea Cameliei Smicală și a copiilor ei, despărțiți abuziv de mamă și plasați în centre separate, prin interpelări/întrebări către MAE și MRP, discuții cu Ambasadorii Finlandei la București, deplasarea la Helsinki în delegație parlamentară în cadrul căreia am avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului de Justiţie, Ministerului Afacerilor Sociale şi Sănătăţii, Primăriei Tampere, Serviciului Social şi Ministerului Afacerilor Externe.
Am propus Ministerului de Externe înființarea unui Fond de asistenţă juridică pentru astfel de cazuri pentru a-i ajuta pe părinţii cărora le sunt luaţi copiii să plătească cheltuielile de judecată, dacă aceştia nu-şi permit un avocat. Totodată, am propus ca studenţii români vorbitori de limba ţărilor respective să fie folosiţi pe post de translatori/traducători în cadrul unor programe de practică/internship la Ambasade sau angajaţi contractual.
10. Am propus amendamente importante, care au fost admise, la legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate precum organizarea unor sesiuni de informare privind drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români în statul-gazdă ori privind legislaţia aplicabilă în statul-gazdă şi/sau în România în domenii de interes pentru cetăţenii români.
Având în vedere numeroasele cazuri de exploatare prin muncă la care sunt expuşi cetăţenii români din afara ţării, am considerat necesară organizarea, la cererea organizaţiilor reprezentative sau din oficiu, a unor sesiuni de informare privind drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor români în statul-gazdă ori legislaţia aplicabilă în statul-gazdă şi/sau în România în domenii de interes pentru cetăţenii români.
Deși accentul este pus, în cadrul centrelor comunitare, pe cultură, tradiţie, istorie, limbă, identitate naţională, consider că activitatea acestor centre ar putea avea un rol important în luarea deciziei de revenire în ţară și prin informarea rapidă și corectă a românilor de pretutindeni pe subiecte de interes pentru aceștia.
De asemenea, prin informare privind drepturile lor și legislația statului în care se află, riscurile privind exploatarea prin muncă pot fi reduse.
11. M-am implicat în soluționarea problemelor cadrelor care predau cursul de limbă, cultură și civilizaţie românească (LCCR) în școli din țări precum Italia, Spania, Belgia, Irlanda. Acest curs opțional de 2 ore pe săptămână este predat de colaboratori ai Institutului Limbii Române, nu toți dintre ei fiind profesori titulari.
Am intermediat/organizat o discuție între cadrele didactice LCCR și Ministrul Educației despre problemele legate de statutul celor 135 de cadre didactice LCCR, care doreau să le fie recunoscută vechimea în muncă și să aibă un statut de profesori LCCR.
12. M-am implicat în deblocarea procesului de redobândire a cetățeniei române în baza art.11.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie a deblocat procesul de redobândire a cetățeniei române pe baza soluției simple propuse de mine de a depune cererile prin mandatar cu procură.
În contextul pandemiei de coronavirus, etnicii români din Republica Moldova sau Ucraina nu se pot deplasa personal în România, având în vedere restricțiile și carantina, pentru a-și depune cererile la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, și nu pot face acest lucru nici la consulatele din Bălți, Cahul și Chișinău, care au suspendat temporar aceste activități.
În răspunsul ANC la adresa mea, președinta Autorității recunoaște ce i-am spus de la început. Că actuala pandemie reprezintă un motiv temeinic justificat.
Reamintesc că art.13 alin 1 din legea 21/1991 spune așa: ”Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege”.
ANC mi-a dat dreptate că fiecare cerere trebuie analizată individual, dar a introdus din păcate două condiții restrictive pentru depunerea prin mandatar: decretarea stării de urgență în țara de domiciliu/reședință a petentului și reprezentanța diplomatică din acea țară să aibă activitatea suspendată.
13. Am propus amendamente importante, care au fost admise, la legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.
Cred că toate aceste proiecte merită continuate. Cred că românii din diaspora, din comunitățile istorice și din R.Moldova merită respect și că i-am reprezentat cum se cuvine în Parlamentul României, chiar dacă nu am fost deputat de diaspora, ci de București.
Vreau să mă lupt în continuare pentru ca românii plecați în străinătate să aibă condițiile necesare pentru ca să vrea și să se poată întoarce acasă, ca etnicii români din Ucraina, Serbia și celelalte comunități istorice să-și păstreze identitatea și limba română. De asemenea, voi continua să fiu un susținător al dezoligarhizării și europenizării R.Moldova, al sprijinirii cetățenilor ei de către România, prin reforme structurale.
