Scrisoare Deschisă şi Urgentă către Guvernul României
Cerem respect pentru toţi românii, pentru cei din Diaspora şi, mai ales, pentru cei din ţară!
Ştirea privind mărirea bugetului Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) cu peste 22 de milioane de euro ne surprinde plăcut, pe de o parte, iar pe de altă parte, ne ofensează profund.
Decizie incredibilă pentru Diaspora: Bugetul DRP pe 2015 s-ar putea mări cu peste 22 milioane de euro
Ne surprinde pentru că, în sfârşit, Guvernul României a acceptat românii „de pretutindeni” drept o componentă importantă în dialogul cu societatea civilă, după cum se poate vedea clar din bugetul MAE.
Ne ofensează deoarece Guvernul operează pe o imagine simplistă a ceea ce înseamnă Diaspora Românească, un cadru care se rezumă doar la câteva asociaţii-satelit ale formaţiunilor politice române, neluând în considerare majoritatea românilor din diaspora care au asimilat în timp culturi diferite de cea românească, oameni care cunosc regulile democraţiei şi care preferă valoarea civică în acţiunile pe care le iniţiază.
Caracteristica esenţială a acestei diaspore majoritare este faptul că NU ESTE DE VÂNZARE!
Pentru românii din Diaspora care au reuşit, prin acţiunile şi îndârjirea lor, să fie aproape de semenii lor din România, decizia voastră de a mări fondurile de 20 de ori pentru DPRRP este doar o acţiune ofensatoare, atâta timp cât un elicopter Smurd se prăbuşeşte cu personal cu înaltă calificare la bord, după nici măcar un an de la un alt accident din Apuseni în care au murit alţi oameni pe care încă îi plângem, când românii nu beneficiază nici măcar de perfuzii în spitale, copiii în şcoli nu au manuale, iar bătrânii sunt lăsaţi de izbelişte, cu pensii derizorii, după ce au muncit o viaţă întreagă şi şi-au respectat toate obligaţiile către stat!
Decizia voastră creează o discrepanţă de tratament fără precedent între românii din ţară şi cei din diaspora.
Care este scopul? Dacă încercaţi să ne câştigaţi „bunăvoinţa”, vă asigurăm că o puteţi face doar respectând legea şi regulile democraţiei. Nu ne puteţi cumpăra cu concerte de gusturi dubioase sau cu sindrofii consulare.
Ca români rezidenţi în străinătate, interacţionăm, colaborăm, ne raportăm unor instituţii publice româneşti, aşa cum sunt misiunile diplomatice şi Institutului Cultural Român.
Cum este posibil ca activitatea ICR să se rezume, în unele ţări, doar la oraşele în care-şi are sediul o filială a acestuia, uneori, cu activităţi aproape invizibile sau chiar inexistente, în ciuda faptului că ocupă imobile opulente, închiriate la preţuri exorbitante?
Cum este posibil ca DPRRP să propună concursuri de creaţie literară, dacă avem deja ICR? De ce nu eficientizaţi ICR, chiar şi cu câteva controale asupra activităţilor desfăşurate şi a disponibilitaţilor financiare cheltuite?
În concluzie, de ce avem nevoie de DPRRP când avem ICR? De ce trebuie să plătim un departament care nu-şi are rostul.
Dialogul cu diaspora vi-l asigurăm noi, românii din Diaspora, fără instituirea unui departament inutil. Redundanţa instituţională nu face altceva decât să irosească resurse financiare care ar putea fi folosite pentru rezolvarea unor probleme mult mai arzătoare.
Vă vom scrie atâtea scrisori deschise până când veţi realiza că dialogul nostru este mult mai eficient decât un departament care nu este altceva decât un alt punct de hemoragie din banii publici, cu rezultate zero.
Nu e nevoie de „strategiile” DPRRP pentru a dialoga şi a înţelege diaspora. E suficient doar bunul simţ.
Ne întrebăm şi vă întrebăm şi pe dvs, domnilor politicieni: care este rolul real al acestui departament? Nouă, românilor de pretutindeni, această instituţie alipită MAE nu ne-a demonstrat utilitatea sa, nici prin viziune şi nici prin acţiuni cât de cât memorabile.
Mărirea fondurilor de 20 de ori, mai ales în condiţiile în care acest departament nu şi-a demonstrat utilitatea, este o absurditate costisitoare şi cerem aşadar eliminarea lui imediată şi alocarea acestor fonduri acolo unde se va considera că urgenţa o impune.
E de ajuns să menţionăm Sănătatea şi Învăţământul, care se zbat în lipsuri cumplite. Noi, de la mii de km distanţă, suntem uluiţi că voi nu observaţi aceste probleme şi continuaţi să le ignoraţi!
Noi, „românii de pretutindeni”, NU suntem dispuşi să acceptăm acest Departament al Risipei, cerem cât mai repede eliminarea acestuia, alocarea reală a fondurilor spre învăţământ şi sănătate, eficientizarea misiunilor diplomatice şi a filialelor ICR cu personal selecţionat exclusiv prin concursuri publice reale şi rentabilizarea serviciilor şi a atribuţiilor acestor instituţii care sunt deja suficiente.
18 decembrie 2014
Semnatari:
Canada Save Rosia (Canada)
Românii din Italia împotriva exploatarii gazelor de şist (Italia)
WARNED (Canada)
Raw (Romanian Activists Worldwide)
Save Rosia Montana (Dublin)
Romanian Community of Ireland (Dublin)
Romanii din Italia Impotriva Super-Imunitatii
Berlin against Rosia Montana cyanide mining and fracking. For clean politics and a clean environment in Romania.
Salvaţi Roşia Montana Washington DC
Salvemos Rosia Montana – Madrid
Torino pentru Rosia Montana (Italia)
Comunitatea romanilor emigranti Rosia Montana Paris
Dacia Libera (Paris)
Diaspora Franta Solidara cu Romania (Romani indignati)
Save Rosia Montana (Chicago)
Romanian Community of Ireland (Dublin)
lista ramane deschisă
Denumirea funcției de ”Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni” a fost schimbată
UPDATE: Noul ministru al diasporei, fiul şefului fostei Securităţi din Judeţul Vrancea
