Doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar care s-a încheiat, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS). Lipsa locurilor de muncă şi generaţiile de şomeri cu diplomă care au ieşit pe porţile universităţilor în ultimii ani i-a determinat pe elevi să se reorienteze către şcolile postliceale, care permit calificări rapide şi bine primite de angajatori. Alţii au ales să emigreze.
Scaderea numărului de studenţi este în primul rând o consecinţă a evoluţiei natalităţii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstrează şi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru invăţământul universitar.
„Efectele scăderii natalităţii au început să se simtă încă din anii ’90, dar la şcoala generală, iar acum generaţia înjumătăţită termină facultatea. Mai mult, fenomenul este amplificat şi de migraţie. De zece ani, familii întregi părăsesc ţara, iar copiii îşi fac un rost prin străinătate, ieşind definitiv din sistem. Acum, cu camerele de supraveghere la examenul de Bacalauraet, avem şi promovabilitate mai redusă“, explică pentru adevarul.ro sociologul Alfred Bulai cauzele reducerii numărului de studenţi.
Dincolo de scăderea demografică, statisticile arată că există şi o scădere a interesului pentru studii superioare, iar lipsa de promovabilitate este o cauză importantă a scăderii numărului de studenţi. Mai exact, în anul şcolar 2012/2013, doar 55% din tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 de ani urmau cursurile unei facultăţi, în timp ce în anul şcolar 2008/2009, gradul de cuprindere al tinerilor din această grupă de vârstă se ridica la 78%, potrivit raportului „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de viaţă“, document publicat de INS o dată la doi ani.
Cu toate că în România s-a răspândit teoria conform căreia pe piaţa muncii există un exces de „diplome“, din cauza universităţilor care fabrică absolvenţi pe bandă rulantă, doar 21,8% din tinerii aflaţi în categoria de vârstă 30-34 de ani au absolvit o formă de învăţământ superior, faţă de media europeană – 35,8%. În aceste condiţii, Comisia Europeană cere ţării noastre să ridice acest nivel până la 26% în următorii cinci ani, iar la nivelul întregii Uniuni Europene, până la 40%.
Mai mult, România înregistrează şi o rată importantă a părăsirii timpurii a studiilor pentru grupa de vârstă 18-24 de ani. „Cu cât nivelul educaţional este mai ridicat, cu atât rata şomajului scade. Tinerii absolvenţi de studii superioare găsesc mai uşor de lucru, 60% în primul an de la absolvire, decât cei mai puţin educaţi – 30 de procente în primul an de la absolvire“, susţine Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.
Şcolile profesionale, luate cu asalt
De situaţia delicată prin care trece sistemul de învăţământ profită şcolile profesionale şi postliceale. Statisticile arată că numărul elevilor înscrişi la o astfel de formă de învăţământ s-a dublat în ultimii patru ani, de la 55.000 de elevi în anul şcolar 2008/2009, la 93.000 de elevi, în anul şcolar 2012/2013. Aceste şcoli nu solicită diplomă de Bacalaureat şi asigură o integrare rapidă pe piaţa muncii.
„La şcoala noastră, 90% din absolvenţi îşi găsesc imediat un loc de muncă, dacă nu lucrează deja, fiind cooptaţi în cursul stagiilor de practică pe care le desfăşoară la potenţialii angajatori“, susţine Gabriel Zorzini, director al liceului tehnologic UCECOM.
„Şcolile profesionale au fost decredibilizate constant din cauza mentalităţii conform căreia în aceste instituţii învaţă doar elevii slab pregătiţi, care nu sunt în stare să urmeze un liceu teoretic. Această etichetă este nedreaptă şi a fost cauzată de modul în care s-a construit sistemul: cele mai mici medii, nesolicitarea diplomei de Bacalaureat“, a explicat Tincuţa Apăteanu.
Expertul în educaţie oferă exemplul altor ţări, precum Finlanda, în care şcolile profesionale, liceele tehnologice şi şcolile postliceale sunt incluse în învăţământul vocaţional şi se bucură de succes pentru că au o ofertă atrăgătoare, precum IT, antreprenoriat rural sau silvicultură.
