Un raport publicat de Comisia Europeană scoate în evidenţă rolul pozitiv pe care îl joacă lucrătorii mobili din Bulgaria şi România, în economiile ţărilor de destinaţie. Lucrătorii care provin din cele două ţări au contribuie cu 0,3% la creşterea PIB-ului Uniunii Europene. Chiar şi în aceste condiţii, românii au restricţii pe piaţa muncii din 11 state europene si previziunile de liberalizare în viitorul apropiat nu sunt optimiste.
Libera circulaţie a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a anunţat că a fost dat publicităţii Raportul Comisiei Europene în legătură cu funcţionarea măsurilor tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria.
Raportul notează faptul că 2004 a fost anul în care a început marele exod al românilor în Europa şi explică de ce muncitorii români şi bulgari sunt o investiţie şi pentru statele membre de destinaţie.
Astfel, în raport se arată că valoarea remitenţelor trimise de muncitorii din România şi Bulgaria în perioada 2004-2010 reprezintă 3% din PIB-ul celor doua ţări. Mai mult, libera circulaţie a muncitorilor români şi bulgari a dus la o creştere de 0,3% pentru PIB-ul UE 27.
Evaluarea arată că în perioada 2003 -2010, numărul muncitorilor români care au plecat la muncă în Italia a crescut de cinci ori, a precizat Ministerul Muncii.
„Acum 8 ani, 189.000 de români munceau în Italia, astăzi un milion de cetăţeni trăiesc în această ţară. Potrivit raportului, în Spania, numărul muncitorilor a crescut de la 254.000 în 2003, la peste un milion în 2010. Anul trecut, 206.000 de români munceau în Germania, 124.000 de români în Marea Britanie şi 20.000 în Olanda”, potrivit documentului citat.
Doar efecte pozitive
Experţii CE susţin că nu există date care să demonstreze o influenţă negativă asupra bugetelor de asigurări sociale şi asupra salariilor în respectivele state membre.
În document se mai arată că românii reprezentau, în 2010, cel mai mare grup de muncitori care trăiesc într-un alt stat membru (27%), urmaţi de polonezi (21%). Statele preferate de aceştia sunt Italia (41%), Spania (38%) şi, la distanţă mare, Germania (5%).
Concluziile raportului arată că măsurile tranzitorii au avut o influenţă redusă asupra distribuţiei mobilităţii în UE.
„Tendinţele de mobilitate sunt, mai degrabă, influenţate de evoluţia economică. Astfel, în perioada 2004-2007, când a fost o creştere economică semnificativă, s-au înregistrat cele mai importante fluxuri de mobilitate din statele UE-8 şi UE-2. În 2008, când a început criza economică, această tendinţă s-a inversat. Pentru lucrătorii români şi bulgari, vârful de mobilitate s-a înregistrat în anul 2007, a urmat apoi o scădere abruptă în 2008 şi 2009. În 2010 s-a înregistrat o uşoară creştere, însă departe de nivelul înregistrat în perioada 2006-2008”, potrivit documentului.
CE consideră astfel că restrângerea dreptului la liberă circulaţie a lucrătorilor nu este răspunsul la problemele cu care se confruntă pieţele muncii în UE.
Comisia se aşteaptă ca statele membre care solicită menţinerea restricţiilor să transmită justificări complete, însoţite de date şi argumente pertinente referitoare la efectele negative pe piaţa muncii.
11 state UE impun încă restricţii
Conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, vechile state membre ale Uniunii Europene pot aplica măsuri restrictive tranzitorii privind accesul pe piaţa muncii al cetăţenilor noilor state membre, în trei etape temporale, de la data aderării, pe formula „2^3^2” ani. Aceste restricţii vor expira complet la 1 ianuarie 2014.
În prezent, lucrătorii din România beneficiază de acces liber pe pieţele muncii din 15 state membre. Unsprezece state membre aplică restricţii totale sau parţiale privind accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă.
Recent, Islanda, stat membru al Spaţiului Economic European şi candidat la UE, a decis să liberalizeze piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Comitetul de Consiliere privind Migraţia din Marea Britanie a recomandat recent menţinerea restricţiilor pentru românii şi bulgarii care vor să se angajeze în Regat, considerând că ridicarea lor ar avea un impact negativ asupra pieţei muncii.
Într-o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în urmă cu două săptămâni se arată că toate statele UE trebuie să permită accesul bulgarilor şi românilor pe piaţa forţei de muncă până la sfârşitul lui 2011, înaintea termenul limită din 2013.
Deputaţii europeni solicită statelor membre să îşi revizuiască regulile privind perioadele de tranziţie înaintea deschiderii accesului pe piaţa muncii şi solicită ţărilor care încă impun restricţii cetăţenilor bulgari şi români să le elimine până la sfârşitul lui 2011, înainte de termenul limită final din 2013 prevăzut în tratatul de aderare la UE.
Austria, Marea Britanie şi Olanda nu deschid piaţa muncii
Ţările bogate sunt ferme în privinţa refuzului muncitorilor români. Austria doreşte să-şi protejeze în continuare piaţa muncii de români şi bulgari până în 2014. Ministerul austriac pentru Muncă, Protecţie Socială şi Protecţia Consumatorului doreşte să prelungească restricţiile până la sfârşitul anului 2013.
„Noi credem că există riscul să crească afluxul cetăţenilor români şi bulgari, iar acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra pieţei forţei de muncă din Marea Britanie”, se arată într-un raport al Comitetului Consultativ pentru Migraţie (CCM), un organism format din economişti şi experţi care oferă consultanţă guvernului britanic. Criza economică e prima cauză pentru care experţii spun că restricţiile trebuie menţinute până în 2014. Luna aceasta este aşteptată în Belgia şi decizia unui aşa-numit Comitet al muncii şi afacerilor sociale la nivel federal, format din sindicate şi patronate. De asemenea, ministrul olandez al Afacerilor Sociale, Henk Kamp, va propune prelungirea cu încă doi ani a restricţiilor impuse cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii din ţara sa.
„Recomand ca, în ciuda tuturor succeselor pe piaţa internă a muncii, măsura să fie menţinută”, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru Afaceri Sociale şi ocuparea forţei de muncă din Parlamentul European, Thomas Mann, eurodeputat german.
