Prezenţa scăzută a populaţiei maghiare la referendumul pentru demitere preşedintelui suspendat Traian Băsescu, a născut reacţii vehemente din partea reprezentanţilor USL. În schimb, liderii partidelor maghiare nu acceptă ca cetăţenii români de origine maghiară să fie consideraţi rersponsabili pentru eşecul referendumului.
La referendumul pentru demiterea preşedintelui, judeţul Harghita a înregistrat cea mai scăzută participare la urne din ultimii 22 ani. Doar 11,5 la sută dintre alegători au ales să-şi exprime opţiunea, ceea ce situează judeţul pe ultimul loc pe ţară la acest capitol.
Premierul Ungariei, Orban Viktor, a afirmat, sâmbătă, 28 iulie, la Băile Tuşnad, la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, referitor la referendum, că le urează „românilor şi maghiarilor din România să aducă decizii bune, adică să nu ia nicio decizie, ceea ce mâine (duminică, ziua referendumului – n.red.) este o posibilitate”.
„Aş dori să urez românilor şi maghiarilor din România să aducă decizii bune, adică să nu ia nicio decizie, ceea ce mâine (duminică – n.r.) este o posibilitate. Iar la alegerile parlamentare, să ia decizii cu care să poată proteja acel fundament care există în starea firavă care a fost făurită şi de maghiarii din România. Îi invit pe maghiari să simtă greutatea istorică a momentului, este posibil ca soarta României să se hotărască pentru viitorul câtorva decenii”, a declarat premierul ungar, Orban Viktor, cunoscut ca apropiat al preşedintelui Traian Băsescu.
Ponta revoltat
Premierul Victor Ponta l-a atenţionat duminică, 29 iulie, imediat după ce a votat, pe omologul său ungar, Viktor Orban, cerându-i să nu mai intervină în viaţa politică a României şi să nu îndemne cetăţenii români de etnie maghiară să nu vină la vot.
„Eu mi-am făcut datoria ca prim-ministru al României să-l atenţionez pe primul-ministru al Ungariei să nu mai intervină în viaţa politică a României, pentru că am văzut locuitorii din Harghita şi Covasna îl ascultă pe premierul Orban, însă suntem în România şi vreau ca românii să-şi decidă singuri soarta dinolo de persoane fie din România, fie din alte ţări, care vor răul României”, a spus Ponta.
Ministrul Culturii, Puiu Haşotti, i-a acuzat pe liderii UDMR că au boicotat referendumul prin apeluri la neparticipare transmise de către preoţii maghiari.
„În mod evident, UDMR-ul a lansat un apel către minoritatea maghiară şi ştim foarte bine, a fost lansat prin clerul pe care îl are, prin biserica evanghelică, prin biserica protestantă şi aşa mai departe, deci în mod evident UDMR-ul s-a comportat şi chiar altfel decât au fost şi unele discuţii preliminare, dar vocaţia trădării la UDMR este deja arhicunoscută”, spus Haşotti.
Răspunsul UDMR
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că respinge orice speculaţie privind rolul comunităţii maghiare la acest vot.
„Resping orice speculaţie privind rolul comunităţii maghiare la acest vot şi nu putem accepta ca maghiarii să fie declaraţi vinovaţi pentru acest rezultat „, a spus liderul UDMR.
Aceeaşi poziţie a fost adoptată şi de senatorul UDMR Gyorgy Frunda. Acesta a precizat că este „nedrept” şi îl deranjează faptul că „se încearcă să fie scoşi vinovaţi ungurii” în legătură cu participarea slabă la referendum. „E nedrept şi mă deranjează că se încearcă să fie scoşi vinovaţi ungurii. Dacă prezenţa la referendum ar fi de 48 – 49 la sută şi ar lipsi unu la sută unguri, ar putea fi criticaţi. Dar ungurii în ţara asta sunt 6 – 7 la sută. Prezenţa slabă a fost determinată de o multitudine de factori. Mesajul UDMR, să se voteze după conştiinţă, a fost prea elastic, neconvingător, cred că trebuia să spunem ori albă, ori neagră. Nu a fost timp”, a declarat Frunda.
Deputatul UDMR Korodi Attila a afirmat că maghiarii, nemulţumiţi de acuzaţiile şi deciziile incorecte „într-o Europă normală”, care au fost luate de-a lungul anilor atât de preşedintele Traian Băsescu, cât şi de guvernarea Ponta, mai nou, au decis să nu participe la referendumul.
„Să construieşti o relaţie durează unul, doi, trei ani. La ora actuală, ne-am trezit într-un referendum care, dacă luăm părţile participante, actorii principali ai referendumului, anii trecuţi fiecare a adus câteva acuzaţii nedrepte comunităţii maghiare sau a luat decizii care nu erau corecte pentru comunitatea maghiară într-o Europă normală şi din cauza aceasta reacţia a fost de absenteism, de a ne îndepărta de această decizie, pentru că cei care erau actorii principali au adus, prin deciziile lor, prin declaraţiile lor, efecte negative comunităţii maghiare din România. Aceasta era baza de la care s-a plecat şi nu vorbim despre o decizie de la o zi la alta”, a spus Korodi. Un alt lider al etnicilor maghiari, preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat că secuii nu au mers la vot pentru că nu au fost de acord cu „ilegalităţile şi manipulările nedemocratice ale USL”.
„Nu putem fi de acord ca această ţară să fie condusă cu mijloace nedemocratice şi anticonstituţionale”, a spus liderul PCM Covasna.
Tokes acuză „aroganţa neruşinată” a lui Ponta
Europarlamentarul Tokes Laszlo a catalogat poziţia etnicilor maghiari faţă de referendum ca un vot negativ faţă de USL.
„Pasivitatea nu i-a caracterizat doar pe maghiari. Nu este vorba numai de secuime, de Harghita şi Covasna, ci şi de populaţia din Arad, Bihor, Bistriţa- Năsăud. Nu este absenteism politic, ci de un vot negativ dat complotului USL pentru instaurarea unui guvern post-comunist”, a spus Tokes.
Acesta a adăugat că „preşedinţia temporară a lui Crin Antonescu amărăşte inimile” şi că în România, „în maniera cea mai scandaloasă, forţele post- comuniste pseudo-liberale ajung la putere”, calificând „aroganţă neruşinată” faptul că „Victor Ponta afirmă că secuimea nici nu există”.
