Cu cât se apropie momentul în care Proiectul de la Roşia Montană ar putea fi dezbătut în Parlament, protestele faţă de exploatarea minieră se intensifică. În cea de-a opta zi de manifestaţii, opozanţii proiectului au făcut un marş de amploare în Capitală: circa 15.000 de persoane.
Manifestarile au venit la sfârsitul unei săptămâni pline de proteste care au mobilizat mii de persoane din întreaga ţară.
De asemenea, în alte oraşe din România şi din străinatate s-au organizat acţiuni de protest faţă de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta şi trimis la Parlament în vederea demarării exploatării aurului la Roşia Montană.
În Capitală, s-au scandat lozinzi împotriva clasei politice, dar şi împotriva presei care ignoră evenimentele legate de Roşia Montană: „Uniţi, salvăm Roşia Montană!” şi pancarte cu mesaje printre care „Sănătate – da, cianură – nu”, „Anulaţi legea distrugerii Roşiei Montane ACUM! şi „Implicarea resuscitează ţara”.
Şi în Cluj, 6.000 de oameni au protestat faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană.
De asemenea, manifestări împotriva proiectului Roşia Montană au avut loc la Alba Iulia, Timişoara, Iaţi, Bistriţa, Craiova, Turda, Suceava, Sfântu Gheorghe, Gura Portiţei, Baia Mare, Braşov, Satu Mare, Ploieşti, Oradea, Bacău, Arad, Lugoj şi Piatra Neamţ.
Simultan, opozanţii proiectului adoptat de Guvernul Ponta au organizat proteste în diverse colturi ale lumii: Budapesta, Strasburg, Marsilia, Lisabona, Munster, New York, Viena, Londra, Singapore, Berlin, Casablanca, Sonderborg (Danemarca), Praga, Amsterdam, Stuttgart, Brno, Montreal, Toronto, Copenhaga, Munchen, Salonic, Atena, Chisinau, Madrid, Boomington (SUA), Bratislava, Bonn şi Helsinki.
Protestele de la Bucureşti, alături de manifestări similare desfăşurate în alte oraşe din ţară, au început, duminica trecută, după ce Guvernul a aprobat, în 27 august, un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.
Exploatarea minieră ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
