in

Daniel Coroian, Como, pasionat de zborul cu parapanta: ”Zbor pentru că sunt încă un copil ce nu a încetat să viseze”

Daniel Ştefan Coroian are 45 de ani, este originar din Baia Mare, rezident în Italia din 1996. ”Locuiesc în provincia Lecco, într-un mic sat de munte cu origine medievală, pe lacul Como. Sunt licenţiat în Ştiinţele Comunicării la Facultatea de Jurnalism. Am avut colaborări cu diferite publicaţii. În ultimul timp însă am călătorit şi trăit în Africa (Maroc) şi Asia (India şi Nepal) cu scopul de a cunoaşte noi culturi şi noi locuri de zbor. Cum ar fi de exemplu munţii Atlas în Maroc şi Himalaya în India şi Nepal.”

Daniel este un mare pasionat al zborului cu parapanta. ”Zbor cu parapanta pentru că mă determină să văd dincolo de linia de orizont… să caut infinitul”, ne-a precizat el.

“Eu nu am căutat, în toată viaţă mea, decât esenţă zborului!”, spunea  Maestrul Brâncuşi. Nu a avut ocazia de a trăi cu adevărat esenţa zborului, cu toate că a căutat-o toată viaţa. Eu, însă, zbor cu parapanta şi pot afirma cu tărie că zbor deoarece îmi dă liniştea  interioară care e comparabilă cu mersul pe sârmă unde dansează doar sufletele libere, zbor pentru că îmi modelează personalitatea şi scara de valori, zbor fiindcă atunci când sunt cu picioarele pe pământ mă simt greu ca un elefant.”, ne-a  spus Daniel cu emoţie.

”Când sunt în aer… la naiba… mă simt un şoim liber şi fericit! Zbor deoarece de sus pământul îmi pare un ocean de lacrimi, zbor pentru că sunt încă un copil ce nu a încetat să viseze, zbor întrucât emoţiile trăite sus în aer sunt exact ca aerul… rămân acolo şi nu le poate ajunge şi atinge nimeni…decât unul ca mine, ca noi, cei care zburăm. Zbor cu parapanta pentru că mă determină să văd dincolo de linia de orizont… să caut infinitul.”, a completat el.

”Ce ar trebui schimbat în România” este întrebarea la care Daniel Coroian a răspuns pentru Gazeta Românească.

”Întrebarea despre ce ar trebui schimbat în ţară mea mi-a adus în minte imediat cartea lui Emil Cioran “Schimbarea la faţă a României” scrisă în anii 30’. Nimic nu s-a schimbat în mentalitate  poporului român. Trăim aceeaşi perioadă de criză la nivel politic, economic şi social. Mântuirea României din profundul obscurantism în care se află vine numai prin renunţarea la virtuţile mediocre. Deci… răspunsul meu la întrebare este: mentalitatea! În România trebuie schimbată mentalitatea cu tentă balcanică. Şi pentru că sunt optimist îl voi cîta pe nihilistul Cioran: ”… voinţa însă, poate da amploare unei transfigurări istorice”.

(A.R.)