Majoritatea româncelor venite în Italia încep prin a lucra ca badante, menajere sau baby sitter. Unele reuşesc însă să evolueze şi să-şi găsească locuri de muncă mai bine plătite şi care le dau posibilitatea să se integreze mai uşor în societatea italiană. Viviana Cornelia Modoran din Ravenna este un astfel de exemplu.
Spuneţi-mi vă rog câte ceva despre dumneavoastră.
Mă numesc Modoran Cornelia Viviana, sunt născută în Resita, la 31 august 1956. Nu mi-e ruşine să spun că am 52 de ani. În prezent locuiesc la Ravenna, singură, într-un monolocal închiriat. De aproape un an lucrez la societatea ”Casa Mutui”,care are ca obiect principal de activitate tranzacţionarea creditelor pentru străinii care lucrează legal în Italia.
Care au fost împrejurările care au dus la decizia de a veni în Italia?
Am venit în Italia la 01 octombrie 2006. În ultimii ani viaţa mi-a oferit doar necazuri , care au culminat cu decesul fiicei mele, cauzat de un accident de circulaţie. Am hotărăt să mă rup de toate şi să plec, să încerc să-mi refac viaţa.
Cum a fost perioada de început în Italia?
Nici în Italia viaţa nu a fost roz de la început. Am avut o perioadă când nu am lucrat nimic. Apoi am lucrat 4 luni ca „badante”, ceea ce recunosc că a fost un chin pentru mine. Între timp am facut tot felul de cursuri, de italiană, de formare profesională şi de contabilitate. Cel puţin cursul de contabilitate mi s-a părut uşor, pentru că şi contabilitatea italiană şi cea română sunt constituite pe aceleaşi norme europene. Apoi am mai găsit locuri de muncă la spălat vase în restaurante, ocupaţie care mi-a plăcut şi pe care o fac şi acum sâmbăta şi duminica.
Cum aţi ajuns să lucraţi pentru societatea ”Casa Mutui”?
La asociaţia românească pe care o avem aici în Ravenna l-am cunoscut pe domnul Alberto Dainese, care este preşedintele onorific al asociaţiei. În urmă cu un an, sotia lui mi-a propus să lucrez la ei acasă, 4 ore pe zi, să mă ocup de curăţenie, călcat, şi să îl plimb pe Tobi, căţelul. După un an în care am fost ruptă de lumea computerelor, primul lucru pe care l-am fîcut la ei acasă, a fost să deschid calculatorul copiilor, ceea ce ei au sesizat şi le-a făcut o bună impresie. Am lucrat la ei o lună, după care soţia lui Alberto mi-a spus că sunt asteptată de soţul ei la birou. În acel moment am crezut că au fost nemulţumiti de serviciile mele Şi rămân fără muncă. Dar la birou m-a aşteptat o surpriză plăcută. Alberto mi-a propus să lucrez împreună cu un alt român, Călin Cincu, la ”Casa Mutui”. Am fost solicitată pentru că numărul românilor şi în general al străinilor care apelau la serviciile societăţii era în crestere.
Călin Cincu a fost prezentat de două ori în ziarul nostru. E cunoscut ca un important intermediar de credite care lucrează tot la Ravenna dar care a renunşat să mai lucreze cu Casa Mutui.
A urmat o perioadă grea, până m-am pus la punct cu toate amănuntele, deşi pentru mine nu a fost nimic nou, deoarece am lucrat în România la CEC şi nu eram străină de sistemul de creditare a populaţiei. În acelaşi timp a fost o perioadă plăcută, cu mari satisfacţii. Din păcate, Călin s-a hotărât la un moment dat să înceapă o activitate pe cont propriu şi a plecat de la societate, dar relaţia noastră de prietenie a rămas aceeaşi. Dar cum concurenţa este benefică pentru clienţi, îi doresc mult noroc pe drumul pe care şi l-a ales.
Am înţeles că totuşi aveţi ceva de reproşat domnului Călin Cincu.
Călin Cincua declarat în ultimul interviu dat ziarului dumneavoastră, că Alberto Dainese, patronul societăţii este rasist. Aici vreau să-l contrazic, spunând că un om care acceptă să lucreze pentru senegalezi, marocani, albanezi, romani sau moldoveni, şi mai ales care are o relaţie excepţională cu orice om indiferent de culoarea pielii, nu poate fi rasist.
Spuneţi-ne cîte ceva despre societatea la care lucraţi.
Societatea noastră, în colaborare cu Groupe Societe Generale de la Paris, se ocupă de tranzacţionarea creditelor pentru românii care lucrează legal în Italia. Lucrăm însă şi pentru Senegal, Maroc, Albania, şi ca o noutate, acum urmează să facem o convenţie cu Nobias Banc din Republica Moldova, să putem da curs şi solicitărilor cetăţenilor veniţi din Basarabia.
Cu ce probleme vă confruntaţi şi ce satisfacţii vă dă actualul loc de muncă?
Cele mai frecvente probleme sunt cele legate de contractele de muncă. Spre exemplu, contractele de muncă domestică, COR, nu sunt valabile dacă nu sunt înregistrate la ”Centro di Colocamento”. Alte contracte sunt făcute pe perioade determinate şi se refac mereu la expirarea lor. În acest caz, angajatorul trebuie să ne dea o declaraţie că reface permanent contractele, iar mulţi dintre ei refuză. Satisfacţiile în schimb există atunci când se aprobă un credit. Şi de aici şi disponibilitatea pe care o arăt faţă de clienţi. Chiar dacă îmi aduc actele duminica, sunt mereu prezentă la sediu.
Un sfat pentru cititori?
Să citească foarte atent contractul de muncă care li se face, pentru că sunt mulţi angajatori, mai ales în cazul badantelor sau menajerelor care nu inregistreaza contractele.
MUTUIETHNIC ASSISTANCE PARTNER BANCA B.R.D.GROUPE SOC. GENERALE , Piazza del Duomo 10 48100 Ravenna (IT) Tel 0039-0544-219905 Fax 0039-0544-242021 Cell.338-6296025 VIVIANA MODORAN
Andi Rădiu
