in

Shaorma şi chebap pentru italieni

”Shaorma” si ”chebap” sunt două feluri culinare, aparținând culturii gastronomice turcești, foarte răspândite în România prin sistemul fast food. Italia, adeptă a dietei mediteraneene nu a primit foarte bine acest fel de mâncare, fiind totuși prezente restaurante care îl servesc. E și cazul unui local al cărui patron este un român care a dovedit ca afacerea merge iar clienții sunt majoritatea italieni.

Cucu Radu Constantin are 29 de ani, este căsătorit și împreună cu soția sa, Monica, au doi copiii. Este originar din Sibiu iar în prezent locuiește în localitatea Osimo, un orășel cochet din apropierea Anconei. A venit în Italia în urmă cu aproape opt ani, cu speranța majoritătii celor care emigrează, de a găsi un loc de muncă mai bun și de a-și asigura un viitor mai liniștit. ”Am venit în Italia în anul 2000, fiind chemat de o rudă de-a mea. Chiar dacă nu aveam permis de muncă, am început lucrul, ca majoritatea românilor fără acte, în construcții.”

Problemele nu au ezitat să apară încă de la început. Ca orice emigrant fără documente legale de ședere , nu putea să închirieze o casă decentă, să-și cumpere o mașină sau să se angajeze cu acte în regulă.”Mari probleme am avut în perioada de început. Probleme cu casa, care, situată în afara orașului, nu era tocmai potrivită pentru locuit, cu deplasarea, pentru că nu puteam să-mi cumpăr o mașină, și nu în ultimul rând cu munca , care pe lângă faptul că fiind în construcții era grea, aveam și probleme cu plata la timp. Am avut și patroni care nu m-au plătit pentru zile întregi de muncă. Era aproape imposibil, în aceste condiții, să te revolți sau să te plângi cuiva.

Radu a lucrat în construcții aproape doi ani de zile dar odată cu ”sanatoria” din 2003, împreună cu soția au întrat în posesia unui permis de muncă și viața lor a început să se schimbe în bine. ”După obținerea permisului ”de soggiorno” mi-am găsit de lucru la o tâmplărie, ca vopsitor. Era un alt loc de muncă, unde eram plătit la timp, puteam să beneficiez de protecție socială, să-mi cumpăr o mașină și să am o casă decentă, putând astfel să trăim decent.”

Chiar dacă situația familiei Cucu s-a ameliorat, au apărut alte probleme care au influențat luarea deciziei de a începe o activitate comercială pe cont propriu. ”Orarul de fabrică nu ne permitea să putem avea grijă de cei doi copii ai noștri. Trebuia să ne gândim la o activitate proprie, care ne-ar fi permis mie și soției să ne ocupăm mai atent de copii și să fie mereu unul dintre noi în preajma lor. Am observat că în localitatea unde locuim nu există restaurante fast food care servesc ”chebap” sau ”chaorma” și ne-am gândit să deschidem noi acest tip de afacere. Cum aveam strânși și ceva bani am pornit în căutare unui spațiu adecvat și în întocmirea actelor necesare.”

Perioada de pregătire a durat câteva luni datorită faptului că era greu de găsit un spațiu care să se adapteze la tipul de activitate. În plus soții Cucu au descoperit că sunt necesare și cursuri de specialitate. ”Localul trebuia să aibă anumite caracteristici, care să permită funcționarea legală iar cel puțin unul din noi era obligat să facă niște cursuri de alimentație publică. Au trecut cîteva șuni până am reușit să indeplinim aceste cerințe și să întocmim actele. Soția a urmat un curs de administrație publică la Ancona, care a durat două luni.” povestește Radu.

Odată îndeplinite condițiile de funcționare au pornit activitatea, dovedindu-se încă de la început profitabilă. ”Pe la mijlocul anului 2006 am dat drumul activității. Am primit încă de la început semne de amabilitate din partea localnicilor, a străinilor din localitate și chiar a conaționalilor mei. După calvarul întocmirii actelor și terminarea cursurilor de specialitate a trebuit să mă specializez în rețetele de preparat sosurile și metodele cele mai bune de a coace carnea. Cred că am reușit din moment ce localul, mai ales la sfârsit de săptămână, este plin de clienți.”

De la deschiderea activității, restaurantul soților Cucu a câștigat mulți clienți și s-au format prieteni noi. O singură nemulțumire mai are Radu.”Majoritatea clienților sunt italieni și străini de toate națiile. Românii nu sunt chiar aşa de mulţi , la cât ne aşteptam noi deşi în localitatea unde locuiesc şi împrejurimi, sunt câteva sute. Surprinzător, dar mulţi din amicii vechi nici nu mai îmi calcă localul şi nu înţeleg de ce. Noi speram să ne întâlnim cât mai mulţi conaţionali aici, nu să ne îndepartăm.”

Deşi activitatea merge bine, problemele legate de copii s-au rezolvat, gândul celor doi a rămas tot în ţara natală. „Chiar dacă ne-am integrat perfect cam totul merge strună, eu tot acasă în România vreau să mă întorc. Eu când spun „home, sweet home!!!”, mă duc cu gândul la România. Nu ştiu cât voi ma sta în Italia. Cert e însă că până la urmă ne vom întoarce în ţară.”

MORA DONER KEBAB

PIAZZA DEL CARMINE, 5, OSIMO, (AN)

TEL.0714606420

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

De la mătură la computer

Elena, infirmieră în România, “badante” la negru în Italia