«Văd mult dezinteres, incompetență în abordarea relației cu românii de pretutindeni». În interviul acordat în exclusivitate Gazetei Românești, Ludovic Orban, președintele Partidului Național Liberal, demontează bucată cu bucată politică actualului guvern față de diaspora. Despre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni are o părere nu tocmai bună: «o instituție greoaie, debusolată, bătrânicioasa, incapabilă să se adapteze. O materializare perfectă a proverbului “Iadul este pavat cu bune intenții”». Cine este responsabil de depopularea României? Principalul vinovat de plecarea românilor este PSD, afirmă Orban, în niciun caz liberalii. «Nimeni nu a emigrat din cauza mea». O altă
Domnule Ludovic Orban, de ce continuă să emigreze românii în masă? A cui este vina că milioane de oameni nu pot trăi în țara lor? Văd mult dezinteres, incompetență în abordarea relației cu românii de pretutindeni,
«Emigrația nu a fost, nu este și nici nu va fi un atribut exclusiv al românilor. Este drept, în ultimele decenii, în Europa în special, alături de polonezi, ucraineni și bulgari, românii au stârnit un puternic val migraţionist, generat mai cu seamă de mirajul bunăstării economice vest-europene, în condițiile în care, după 1990, decalajele economice dintre răsăritul și apusul Europei erau, practic, insurmontabile.
În prezent, în luarea deciziei dureroase de a emigra, nevoia legitimă, firesc umană de îmbunătățire a nivelului de trăi este deseori dublată de insecuritatea socială și economică. Acest sentiment de insecuritate, să știți că nu vine doar din lipsuri, ci și din imposibilitatea de a previziona, de a planifica. Oamenii care vor să se dezvolte proiectează, își fac planuri în privința carierei și a familiei, dar pentru asta au nevoie de stabilitate socială și economică, de un cadru predictibil în care să știe de unde pleacă, unde vor să ajungă și cum pot ajunge acolo.»
«Văd mult dezinteres, incompetență în abordarea relației cu românii de pretutindeni»
Cum vedeți susținerea pe care statul român o acordă românilor din străinătate? Este reală sau mai mult simulată?
«Văd mult dezinteres, incompetență în abordarea relației cu românii de pretutindeni, precum și o evidentă ipocrizie instituțională. Se cultivă suprapunerile, nu există continuitate în proiectele importante pentru comunitățile românești de pretutindeni, se mimează interesul pentru această temă, Iar toate aceste lucruri se întâmplă pentru că, în România europeană a Mileniului III, nu există o conștiință identitară la nivelul instituțiilor care au impact în comunitățile romaneşti din diaspora și din vecinătate.
Statul român nu ar trebui să politizeze excesiv această acțiune și nici să îi trateze pe românii de pretutindeni ca pe un corp exterior națiunii române. Trebuie să ținem cont că, actualmente, peste 20% dintre cetățenii români, cu depline drepturi și obligații constituționale, trăiesc în afara granițelor Statului român, Stat care, prin instituțiile sale are datoria și onoarea să îi protejeze și să le promoveze interesele. Acesta este principiul de la care trebuie să pornim atunci când vorbim și lucrăm pentru comunitățile românești de pretutindeni.»
Se vorbește tot mai mult de programe de repatriere a românilor din străinătate: diaspora start-up, zilele diasporei, repatriot… Toți vor banii românilor din diaspora sau vor bani în numele lor. Ce părere aveți despre aceste proiecte?
«Orice proiect, orice program, orice strategie politică sau economică menite să faciliteze revenirea în țară a resursei umane românești sunt absolut benefice. Dar toate acest acțiuni trebuie să se facă printr-un efort comun, armonizat și transparent al instituțiilor Statului. Nu poți să vorbești despre repatrierea afacerilor, de exemplu, atâta timp cât nu reușești să stăvilești setea de controale abuzive și nemotivate a unor instituții din țară ori lipsa unei legislații care să formateze un cadru de afaceri atractiv pentru conaționalii noștri. Pe de altă parte, organizarea unor manifestări de genul „Zilele Diasporei”, inițiate de președintele Consiliului Județean Suceava, domnul Gheorghe Flutur, ar trebui să fie preluată și la nivelul altor administrații locale pentru că reprezintă un moment de amplitudine în dialogul dintre autorități și românii care, în luna august revin în țară.»
«Ce părere aveți despre actualul minister al românilor de pretutindeni?
Este o formă fară fond, o materializare perfectă a proverbului “Iadul este pavat cu bune intenții”. Actualul partid de guvernământ a preluat o inițiativă de reformare instituțională promovată în programul de guvernare al PNL, a golit-o de conținut și de sens, și a transformat-o într-o instituție greoaie, debusolată, bătrânicioasa, incapabilă să se adapteze la necesitățile și la provocările contemporane ale comunităților de români din lume.
Bugetul extrem de subțire pus la dispoziția acestei instituții, numărul restrâns de angajați, procedurile greoaie de finanțare a proiectelor selectate într-o manieră total netransparentă, dublate de promovarea unor programe guvernamentale pășunist-semănătoriste fac din această instituție un organism perimat care descurajează inițiativa. Nu este normal să îți concentrezi strategiile aproape exclusiv pe organizarea de manifestări folclorice, simpozioane, expoziții etc și să eviți lansarea de programe de training pentru formarea profesională și civică românilor de pretutindeni pentru o mai bună integrare a acestora în societățile în care trăiesc și muncesc sau de proiecte de promovare a repatrierii know-how-ului în România sau de atragere a conaționalilor noștri în actul decizional politico-administrativ din România. »
«Consider că misiunea parlamentarilor diasporei este imposibilă»
«Care vi s-ar părea numărul just de reprezentare a românilor din diaspora în parlamentul României?
Având în vedere că, în prezent, există peste 4 milioane de cetățeni români în afara granițelor țării, iar numărul acestora este, din păcate, în continuă creștere, actuala reprezentare a acestora în Parlamentul României este insuficientă și, mai mult decât atât, este o încălcare severă a normei de reprezentare.
Consider că misiunea celor 6 parlamentari aleși în circumscripția nr. 43, care trebuie să reprezinte interesele a peste 7 milioane de români (cetățeni și etnici), răspândiți pe toate continentele, este una imposibilă, lăsând cei mai mari contributori la stabilitatea economico – financiară a României insuficient reprezentați, cu problemele nerezolvate, generând astfel o imagine neserioasă asupra instituțiilor Statului român.
Cred că măcar o dublare a numărului de parlamentari care să reprezinte și să servească eficient Diaspora ar veni ca o confirmare a necesității unei mai bune reprezentări a românilor de pretutindeni în Parlamentul României și ar da formă obiectivului României de a se implica în sprijinirea reală și consecventă a acestora. Totodată, consider necesară o delimitare între problematica românilor din diaspora și cea a românilor din Republica Moldova și vecinătate.
Aceștia nu pot fi asimilați Diasporei, au nevoi specifice și alt tip de legătură cu România. Astfel, cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri, ne propunem să inițiem o inițiativă legislativă prin care să se introducă o circumscripție parlamentară distinctă pentru Republica Moldova și vecinătate, reprezentată de un senator și doi deputați. »
«Cum vedeți” puntea de legătură” dintre Diaspora și România? Credeți că e nevoie de organizații de tip” Congresul Românilor de pretutindeni” sau” Consiliul Diasporei” pentru ca relația să fie cât mai eficientă?
«Legea referitoare la convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni și implicit la crearea Consiliului Diasporei a fost adoptată în 2007, atunci când nu existau parlamentari de Diaspora. Bineînțeles că organizarea unui Congres al Romanilor de pretutindeni este benefică, dar aceasta trebuie să se facă în condiții de maximă transparență și legitimitate, pentru a nu lăsa loc niciunei suspiciuni legate de implicarea politicului în structurarea unui asemenea demers.
Pe de altă parte, în ceea ce privește modul de organizare și acțiune al comunităților din diaspora în raport cu Statul român, Partidul Național Liberal militează pentru o mai largă autonomie decizională și organizatorică a comunităților românești de pretutindeni. Cu alte cuvinte, românii de pretutindeni trebuie să decidă care va fi evoluția viitoare a comunităților lor. »
«Mulți dintre cei care au plecat, majoritatea, dau vina pe „politicieni” pentru faptul că au fost alungați. Faceți parte din această categorie. Vă reproșați ceva? A emigrat cineva din cauza dumneavoastră?
«Statul are datoria de a asigura prosperitatea cetățenilor, fără a-i sufoca prin exploatare său control excesiv. Prosperitatea cetățenilor este cea care generează mijloacele prin care statul își îndeplinește atribuțiile sale fundamentale: asigurarea justiției și a securității individuale și colective. Inhibarea mecanismelor de producere a prosperității prin intervenții excesive în economie și societate, prin sufocarea inițiativei private și a libertăților individuale, are drept consecință slăbirea coeziunii și pune în pericol securitatea socială. În majoritatea acestor ani care s-au succedat după Revoluția din 1989, România a fost guvernată de PSD singur și numai pe perioade relativ scurte în colaborare cu alte partide. După părerea mea, PSD își dorește ca în România o parte cât mai mare a populației să stea în sărăcie și lipsă de educație și informare pentru a avea control. Iar această dorință a lor nu a fost și nu este respectată, iată că, peste patru milioane de români care au ales să ia calea pribegiei și să trăiască pe picioarele lor.
Din cauza mea, personal, nu a emigrat nimeni. Ca politician participant la actul de guvernare simt o responsabilitate comună, difuză. Sistemul politic, ca și cel de sănătate, de educație, de justiție sau administrativ, e pus în mișcare de persoane. Nu poate interveni o singură persoană să schimbe un întreg sistem și angrenajele lui. Poate doar influența, iar eu am influențat pozitiv prin modul în care am înțeles să fac politică și să guvernez. »
«Președintele Iohannis, susținut de PNL, a fost ales cu voturile din diaspora și în contextul protestelor pentru cozile de la secțiile de votare de la ambasade și consulate. După ce a fost ales, a uitat de românii din diaspora. Ce părere are PNL?
Nu sunt de părere că președintele Klaus Iohannis a uitat în vreun fel de românii din Diaspora. Rolul principal al președintelui țării este acela de reprezentare externă și știm cu toții că președintele nostru este, fără echivoc, o figură politică de mare anvergură, foarte bine primit de către liderii europeni și nu numai. Acțiunea politică intensă a președintelui se reflectă în mod eficient și pozitiv asupra comunităților de români de pretutindeni. Un exemplu elocvent este recentă vizită în SUA, la invitația președintelui Donald Trump. Klaus Iohannis este primul președinte român care și-a fixat ca prioritate pe agenda sa situația românilor de pretutindeni, iar acest interes prioritar al său nu se manifestă zgomotos, ci pragmatic și ferm. Ein Man, ein Wort!
PNL a avut, are și va avea o relație de parteneriat transparent și deschis cu președintele Klaus Iohannis, bazată pe interesul cetățenilor români de pretutindeni.»
«PNL Diaspora are multe aripi, dar nu zboară. Cine conduce această organizație și cum selectați membrii?
«Vreau să fac o precizare imediată privitoare la întrebarea dumneavoastră și anume că partidele politice sunt grupuri de adeziune în care oamenii vin din proprie iniţiativă, fără a fi recompensaţi material, în care motivaţiile implicării sunt diferite de cele din cadrul instituţiilor sau companiilor. Performanţa organizaţiilor politice depinde în cea mai mare măsură de calitatea şi numărul oamenilor care le formează, de activismul lor, de ideile, energia şi timpul pe care îl dedică organizaţiei, dar mai ales de calitatea şi tipul conducătorilor.
Organizația PNL Diaspora este condusă de domnul senator Viorel Badea, o persoană cu o expertiză de excepție în activitatea politică din diaspora. În ceea ce privește PNL Italia, avem aici o echipă foarte puternică, care a obținut rezultate bune în alegerile din decembrie 2016, sunt oameni pe care îi cunosc și care se implică foarte mult în politica românească și în viața comunităților de români din Italia. Echipa este condusă de un om de afaceri de succes și ca secretar general tot un om de afaceri cu rezultate excepționale în muncă, unicul român care s-a înscris și a câștigat cursa dificilă din cel mai puternic fief psd-ist din țară, fiind acum consilier județean PNL în Vrancea.
Partidul Național Liberal a trecut prin perioade grele de fuziune și conduceri bicefale îndelungate. Acum și-a ales o conducere unică. Avem cea mai puternică echipă politică din Diaspora iar, pe viitor, intenționăm să fim prezenți în toate statele din Europa, America, Australia și Canada în care trăiesc și muncesc români. »
«Sunt tot mai multe cazurile de exploatare a românilor din afara țării: sudul Italiei, Spania, Germania, Marea Britanie. Cum credeți că poate interveni statul român în asemenea cazuri?
«În primul rând, Statul român trebuie să intervină la sursă, cu concursul autorităților centrale și locale, al prefecturilor și primăriilor, printr-o campanie de comunicare eficientă, în așa fel încât românii care vor să meargă la muncă în străinătate să cunoască foarte bine riscurile la care se supun în cazul în care hotărăsc să se deplaseze într-o regiune a Europei în care au fost semnalate abuzuri pe piața muncii. În al doilea rând, statul român trebuie să fie mai activ la nivel bilateral, iar, în acest caz, rolul Ministerelor de Interne, Externe și Muncă este esențial.
Deosebit de important în colaborarea interguvernamentală pentru stoparea infracționalității transfrontaliere este rolul pe care îl joacă atașații Ministerului Afacerilor Interne care trebuie să fie prezenți în circumscripțiile consulare unde se înregistrează cazuri de exploatare sau sclavie modernă. Totodată nu trebuie neglijate instrumentele oferite de organismele europene care, de cele mai multe ori, au un impact mult mai concret, iar aici mă refer la Parlamentul European sau la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, acolo unde delegațiile României au posibilitatea instituțională să evidențieze și, de ce nu, să soluționeze aceste situații nefirești.
Și, nu în ultimul rând, atitudinea cetățenilor înșiși care, odată ce își cunosc bine drepturile și obligațiile, să nu accepte sub nicio formă să devină obiect de exploatare în muncă sau spectator nepăsător în fața tuturor acestor episoade degradante.
Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi la Bruxelles și Strasbourg, a fost deosebit de activ pe această temă, redactând rapoarte sau având un dialog permanent cu parlamentarii din statele europene, unde au fost sesizate aceste probleme.»
Sorin Cehan, Andi Rădiu
Crin Antonescu, preşedintele PNL: „Plăteşti taxe în ţară, votezi!”
