in

Sicilia, sclavia continuă, numărul întreruperilor de sarcină ale româncelor este înspăimântător. ”Va fi o explozie!”

Situația critică a româncelor din Sicilia, exploatate și abuzate sexual de patroni, a fost denunțată de revista italiană L’Espresso încă din 2015. Guvernele italian și român  au făcut prmisiuni că vor interveni, au existat interpelări în Parlamentul de la Roma, oroarea a fost semnalată și la nivel internațional, dar nu s-a făcut absolut nimic pentru acele femei. Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, s-a deplasat în Sicilia, unde a făcut tot felul de promisiuni, niciuna menținută.

Iar acum, reporterii revistei care a denunțat pentru prima dată fenomenul sclavelor, s-au întors și au descoperit că situația s-a înrăutățit. Româncele abuzate avortează copiii nedoriți rezultați din abuzurile la care sunt supuse de patroni, cu un număr uriaș de avorturi. Argumentul că „nimeni nu denunță” este pretextul pentru a nu face nimic, deși se știe că în contexte de omertà, așa cum e situația în fermele unde lucrează femeile abuzate, denunțurile sunt extrem de greu de susținut.

Se ajunge în situația în care se spune că fenomenul nu există. Preotul Beniamino Sacco, primul despre exploatarea sexuală a româncelor pe câmpurile din provincia Ragusa, răspunde astfel: „Dacă fenomenul nu există, atunci mulți copii s-au născut ca lucrare a Sfântului Duh…”

Planuri în ceață

În urmă cu doi ani L’Espresso a denunțat acea oroare. Au intervenit guvernele României și Italiei. Comisia pentru Drepturile Omului a Senatului a demarat o anchetă. Zece deputați au prezentat diverse interpelări parlamentare. Prefectura a convocat Procuratura, primarii și forțele de ordine. Au urmat descinderi, întâlniri de lucru și conferințe instituționale. Toți și-au luat angajamente solemne.

Și partea română s-a agitat. Fostul premier Sorin Grindeanu a trimis-o pe Andreea Păstârnac în vizită în Sicilia, să vadă ce se poate face. Ministra s-a întâlnit cu autorități locale, cu asociații, și a tras câteva concluzii pe care le-a pus într-un raport pentru premier. Una dintre concluzii a fost că asociațiile românești din Italia trebuie să le apere pe victimele sclaviei. O altă concluzie a fost că trebuie distribuit către sclave „Ghidul lucrătorului român în Italia”.

Se mai vorbea de „necesitatea implementării unui plan concret de acțiune, asumat la nivel de administrații centrale și regionale privind intervenția autorităților specializate, române și italiene deopotrivă, pentru a supraveghea evoluția cazurilor anchetate, precum și capacitatea de reinserție a persoanelor supuse abuzurilor.”

Cine a auzit de aceste planuri? Tot ministrul pentru românii de pretutindeni vorbea de „înființarea, cât mai urgentă, a unui centru de asistență pentru persoanele aflate în dificultate, vulnerabile la abuzuri”. Nu s-a făcut nimic.

A existat și interpelarea unui deputat de diaspora, Doru Petrişor Coliu, care a atras atenția cu privire la inerția autorităților române în legătură cu situația explozivă din Sicilia. Nu s-a întâmplat nimic.

 

Și iată cum descrie acum L’Espresso situația, în ultimul număr, apărut în 2 iulie 2017.

„Ne-am reîntors la Vittoria, în provincia Ragusa. Și am găsit o situație mai proastă, dacă se poate spune”, denunță L’Espresso.

Nu există denunțuri

«Cei care au greșit trebuie să plătească», ne spune noul primar, Giovanni Moscato. Însă menționează că «nu există denunțuri».

«Dacă pretindem evaluarea gravității fenomenului din numărul denunțurilor femeilor române, înseamnă că am decis să nu intervenim. Niciuna dintre ele, în absența unor alternative de muncă și trăind într-o condiție de totală segragare fizică și socială, nu se va duce de una singură să prezinte plângere», explică Alessandra Sciurba, cercetător universitar.

Datele ASP (Azienda Sanitaria Provinciale) din Ragusa sunt înfiorătoare. Numărul întreruperilor de sarcină ale româncelor este înspăimântător. Constant de-a lungul anilor. O sută unsprezece în 2016, 119 în 2015. Reprezintă 19% din totalul provinciei. Cu mult mai mult față de italience. Și datele sunt subestimată: sunt unele care recurg la metode empirice, unele care merg în România pentru a avorta. Cifre care sunt dovada unei urgențe care nu s-a încheiat niciodată.

Sclavie fără ie, de ce problemele româncelor din străinătate sunt ignorate de Guvernul României

”Petrecerile agricole”

«La primul marș antimafia, acum treizeci de ani, eram eu și câinele meu. La ultimul era tot cartierul», povestește preotul Beniamino. Suntem în cartierul Forcone din Vittoria, cuburi din ciment și cărămizi găurite: istorica fortăreață a criminalității locale. Parohia sa este un simbol al rezistenței.

Mărturisește că s-a săturat. Sătul să audă spunându-i-se «cine te pune să o faci», să audă că «româncele și-o caută». Astăzi teritoriul s-a închis în sine. «Fără a generaliza, există locuri ale realității noastre economice unde totul e permis», explică .

Încă există unii care neagă ”petrecerile agricole”. Acum fotografiile se găsesc pe Facebook. Printre folii din plastic și deșeuri toxice au apărut neliniștitoare discoteci românești în plin câmp. Imaginile arată femei seminude și DJ improvizați care vin din Est. Apoi sunt petrecerile patronilor locali.

«Se reunesc mai multe persoane, se mânâncă, se bea, se face sex», explică Beniamino. «Femeia căreia îi vine rândul trebuie să se prefacă că totul este în regulă. Multe românce sunt lucrătoare cu situații dificile în spate, deseori trebuie să-și întrețină copiii în Italia sau România. Însă promisiunea a zece euro în plus devine o umilință».

«Am văzut femei care într-o primă fază sunt extrem de conștiente de nejustiția pe care o suferă», spune cercetătoarea Sciurba. «Este o decizie pe care o femeie nu ar trebui niciodată să fie obligată să o ia: să se anuleze pe ea însăși pentru a oferi un viitor copiilor. Într-o a doua fază intervine deseori un fel de adaptare la brutalitate».

«Românii sunt mulți, însă nu sunt o adevărată comunitate», explică preotul Beniamino. «Nu au puncte de referință sau locuri de întâlnire».

Chiar și sindicatul vorbește despre deteriorarea din cadrul comunității românești: «Avem semnale îngrijorătoare. Se amplifică un caporalat al locuințelor, transportului și intermedierii muncii utilizat și de mari întreprinderi», denunță Peppe Scifo de la Cgil.

Tăcere transversală

Sâmbătă după-amiaza supermarket-urile se umplu de femei care vin de pe câmpuri să cumpere tot necesarul pentru o săptămână. Cu autostopul sau plătind un taximetrist improvizat, ies din izolare. Pentru câteva ore.

Și Caritas povestește despre segregarea trăită de lucrători pe câmpuri: «Trăiesc în barăci, garaje, depozite pentru unelte și vechi cuști transformate în locuințe. Acoperite cu plastic sau azbest. Prezența umană este relevată numai de sârmele pentru întins rufe sau de antenele de satelit». Sunt case puse la dispoziția lor în cadrul proprietăților agricole. Trăind acolo, se face și supraveghere nocturnă. O altă prestație de muncă cu bătaie de joc: chiria este scăzută din salariu.

«Va fi o explozie», prezice Beniamino. Se referă la constratul dintre violența răspândită în teritoriu și tăcerea comunităților.

În câteva săptămâni, începând din februarie, toți au fost afectați: români, tunisieni, italieni. În februarie, flăcări înalte anunțau incendiu la patru tiruri din apropierea pieței de legume-fructe. Este cea mai mare din Sud și astfel și centrul apetiturilor mafiote, în special în privința transporturilor și ambalărilor. Se putea încheia cu o tragedie. Într-unul dintre camioane era șoferul, care s-a ales cu arsuri grave.

În aprilie, în zona Pozzo Bolente, au găsit un cadavru cu craniul spart într-o groapă de gunoi. Era un tunisian ucis de doi lucrători români. Aceștia vânduseră singuri nouă lădițe cu fasole verde pentru a recupera zilele de muncă neplătite de victimă. O dispută violentă a rezolvat chestiunea. Încheiată cu o primă lovitură de rangă în cap și o a doua mortală. Tot în aprilie, o hală care producea materiale plastice pentru ambalarea zarzavaturilor a fost incendiată.

Acest climat de nebunie colectivă nu a ocolit nici Caritasul. Centrul din Marina di Acate, structură pentru sprijinirea lucrătorilor, a fost vandalizat la începutul lui martie după o transmisiune radiofonică. Tema? Agromafiile.


Citește și:

Oroare pe câmpurile din Ragusa, românce exploatate şi violate, denunţul revistei L’Espresso

Ancheta L’Espresso: ”Cine speculează asupra sclavilor români”