in ,

Luminița Catană își deschide cabinet la München. Odiseea din spatele unui succes: «Germania mi-a oferit șansa la demnitate»

Luminița Catană, originară din Arad, își deschide un cabinet de medicină naturistă la München. În spatele acestui succes stă o odisee impresionantă.

«Sunt divorţată, am un copil de 28 ani, Lorin, stabilit în Porstmouth, Anglia. Ca profesie de bază sunt asistent medical, am absolvit Liceul Sanitar în Arad în 1985, am lucrat imediat după absolvire, pentru că situaţia financiară de atunci nu mi-a permis să fac studii mai departe.

M-am căsătorit şi la 23 de ani eram deja mămică. Am făcut şi studiile de echivalare ca asistent medical, pentru că venise Revoluţia şi nu mai eram nimic. Trist… am studiat un an şi jumătate, am lucrat mult şi din greu, până când am divorţat.

Copilul avea atunci 6 ani, am început să lucrez în sistemul medical privat pentru a putea fi şi mămică, şi tătic. A fi mamă singură în România şi a dori să faci ceva pentru copilul tău a fost greu. Cheltuieli uneori ce depăşeau salariul din vremea aceea… mai ales la privat a fost catastrofal. Dar când ai copil, alegi să fii noaptea acasă, nu în ture.

Am lucrat în Arad, ca asistent medical până în 2009 spre final.. am făcut o pauză pentru că am deschis o firmă de decoraţiuni şi organizări evenimente. Din 2011 am intrat din nou în sistemul medical, la Centru de dializă Braun, unde am lucrat până în 2013 când fiul meu terminase deja facultatea la Cluj. Dar nu găsea un serviciu. Lucra ca ospătar, plătit cu greu. Umilitor.»

Decizia de a pleca

Luminița a decis să plece din țară. «Am căutat şi am găsit până la urmă o firmă „serioasă” care ne a luat actele (am mai găsit 2 colege) şi pline de speranţă am început cu germana… mi se părea imposibilă, dar îmi doream să reuşesc.

În mai 2013 mi s a spus că pot veni în Germania, am demisionat şi am ajuns în München. Cazată la prietena mea (chiar era ziua mea, împlinisem 46 de ani) şi am aşteptat ziua de luni să mă preia firma, să lucrez.

Dezamăgire totală, nu era pregătit nimic. Am încercat cu puţin cu germana pe care o ştiam să găsesc ceva, nimic. Am renunţat după o lună, m-am reîntors în România şi am făcut un curs bun de germană la Goethe. A2.

Apoi, disperată, am căutat soluţii şi am primit un servici în Austria, la o firmă de Pflege (îngrijire) 24 din 24 pentru 2 luni. A fost salvator. Greu, mâncare puţină, în vârf de munte însă.. aveam bănuţi.

Lorin încerca să caute soluţii în România, găsise un post de bucătar la un restaurant, este un talent în domeniu. Dar salarul corect nici astăzi nu l-a primit..

În fine, m-am întors în România şi împreună cu Lorin am decis că vom pleca definitiv dintr o ţară unde mama primeşte 20 de lei să-şi crească un copil… apoi, dacă acesta termina facultatea şi nu are cunoştinţe, rămâne șomer.

Lorin a primit un servici în Anglia ca bucătar, eu un alt contract.

A fost cumplit la început, era foarte prost plătit, locuinţa mizeră – Occidentul nu este mereu roz..

Eu am primit un contract fals de data aceasta, în Austria, şi am ajuns în stradă a doua zi, cu 5 euro în buzunar.

Aventuros, am ajuns în 2 zile în München la prietena mea Corina (tot româncă, are o afacere de succes -studio de cosmetică)

M-a ajutat să-mi găsesc servici, de data aceasta a funcţionat în două zile. Era noiembrie 2013.. primul salariu 300 de euro. Nu aveam permis de muncă.

În decembrie însă şefa, Frau Wolf, m-a angajat vollzeit, mi-a dat o cameră, primisem mobilă de la prieteni… devenisem bogată.

Salariu încă mic, am reuşit după 2 luni să mi iau telefon şi internet.

Mergeam în fiecare sâmbătă la Hugendubel în Marienplatz, cu 1,50 e luăm o cafea şi copiam din cărţi pasaje să învăţ germana.. încă nu aveam bănuţi de cărţi.

Timpul a trecut din aprilie 2014 mi-am luat şi nebenjob, am lucrat, mult şi intens şi am aplicat la recunoaşterea actelor.»

De fapt nerecunoașterea actelor

«România nu-mi dădea certificatul de conformitate, că vezi doamne nu eram suficient de școlarizată… o glumă românească de prost gust.. să nu mai fii asistent, după ce ai lucrat deja mai bine de 20 de ani ca asistent principal… Regierung a hotărât că 30 de ani de experienţă în domeniu şi studiile mele valorează un an de şcoală.. deci pot lucra ca helfer necalificat.. Bani pierduţi, plâns, umilinţe. Am pus punct după o săptămână de la decizia finală şi am aplicat la şcoală Paracelsus în iunie 2016.

Am avut mereu două servicii, şcoală, program nonstop şi am făcut mereu prăjituri să pot plăti şcoala şi toate cheltuielile.»

Luminița spune acum că a învăţat mult, a reuşit mult.

O șansă la demnitate

«Germania este pentru mine o şansă la demnitate, chiar şi fără Anerkennung (recunoaștere), şi eu personal sunt ACASĂ aici.

Locuiesc singura, dar am micul meu paradis acasă. O bibliotecă impresionantă adunată în timp, am mulţi oameni dragi, chiar sunt adoptată de o familie de români – sunt chiar familia mea. Mă sprijină în tot ce fac sufleteşte, sunt alături de mine şi când am spus în 2016 ca voi studia să-mi deschid cabinet, m-au luat în serios.»

Iată istoria extraordinară a deschiderii cabinetului din München.

«Am cunoscut în spital unde lucram o româncă, Astrid Beer, medic stomatolog, a avut un accident tot în 2016.

Am legat o prietenie specială şi azi am deschis în acelaşi spaţiu, ea un superb centru stomatologic absolut deosebit (moşteneşte cabinetul de la tatăl ei, este cabinet cu tradiţie de 42 de ani, Astrid lucrează de 11 ani), azi redeschis într-o formulă minunată, iar eu, cabinetul meu de medicină naturistă..

Sunt în untermiete (subînchiriere), dar mă simt acasă.

Este visul de o viaţă să deschid un cabinet unde omul să vină şi să se simtă preţuit. Cineva spunea că, vindecător nu este acela la care te duci pentru vindecare, ci acela care declanşează în tine abilitatea de a te vindeca singur. Doresc să fiu aşa, doresc să fac ceva pentru oameni şi misiunea mea este de a conştientiza oamenii asupra necesităţii de a fi sănătos.

În martie am scris o revistă, în câteva zile, editata şi tipărită în România, „Sănătate, uleiuri şi bune obiceiuri”, ca dar pentru toate care le am primit.

Şansa la demnitate, şansă la o nouă viaţă.. iubesc fiecare colţ de aici.. Germania mi-a oferit posibilitatea să studiez, să ajut, să mă redescopăr şi reinventez..

Am pierdut în România tot, puţinul avut, datorită lipsei de protecţie a mamelor singure, am avut zile grele.. dar azi toate au trecut şi peste toate se aşează seninătatea. De aceea am numit cabinetul Serenity.

„Serenity _renew your Life” este mai mult decât un logo sau un nume, este un crez, o voinţă şi dorinţa de a reuşi. Dumnezeu mi a dăruit atâtea lucruri minunate a trebuit doar să mă străduiesc şi să iubesc ceea ce fac.

Sunt fericită deşi ştiu că nu va fi uşor, dar cu siguranţă, fiindcă iubesc ceea ce fac şi m-am străduit şi mă străduiesc voi reuşi…

Serenity este parte din inima mea şi sunt plină de recunoştinţă.. nu dorm de ceva vreme de emoţii şi griji, dar când vin aici.. simt o pace şi o emoţie adâncă.

Mă simt iubită de mulţi din jurul meu, mi-e dor de acasă, dar nu mai doresc să mă întorc. Cel puţin nu acum, într-un stat nedrept.

Lorin se va căsători cu o fată din Franţa, sunt deosebiţi. Muncesc mult şi sunt răsplătiţi. El va deschide probabil anul viitor propria afacere cu pâine, ea este licenţiata în biologie.

Călătoresc des în Augsburg sau Austria sau Anglia, ţin seminare… sunt fericită, deşi mă tem puţin. Am îndrăznit poate mult.. dar este visul meu şi am să lupt mai departe.

Lucrez încă la un cabinet, medic de familie, ca minijob.

Sâmbătă 22 septembrie este inaugurarea… avem încă atâtea de făcut.. cu toată dragostea sunteţi invitaţi.» În 22 septembrie este inaugurarea oficială a cabinetului, situat în Kreillerstrasse Nr. 107, 81825, München.

Sorin Cehan

 

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

70.000 de euro descoperiţi de polițiștii de frontieră, ascunşi pe corpul şi în bagajele a opt persoane dintr-un autocar

Diaspora, reprezentată de un condamnat penal. Deputatul Doru Coliu a ascuns faptul că a făcut ani grei de pușcărie pentru fapte penale