in

Deputatul Constantin Codreanu la Milano, gafe şi o promisiune pentru posesorii de paşaport CRDS

Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Constantin Codreanu (PMP) a participat la Milano la o întâlnire cu comunitatea românească. Evenimentul a avut loc la Consulatul General al României la Milano şi a urmat la câteva ore distanță Marşului Centenarului organizat în Capitala Lombardiei pe 18 noiembrie 2018.

Deși acțiunea anterioară s-a bucurat de participarea a peste o sută de români, participarea la dezbarere a fost mult mai discretă și a strâns circa 20 de persoane. Cu toate acestea, discuţiile au fost animate în jurul a două subiecte de interes major pentru comunitatea românescă din Diaspora; recunoaşterea pe teritoriul României a paşaportului pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS) şi birocraţia din jurul procesului de redobândire a cetaţeniei româneşti a românilor de peste Prut.


Pașaportul altor țări e bun în România, cel românesc nu

Subiectul pașapoartelor a fost propus de „Gazeta Românească” după ce deputatul Codreanu a ţinut un discurs în care a subliniat că după aderarea României la NATO și UE, unirea cu Republica Moldova al trebui să fie al treilea mare „proiect de țară”. Nu este un secret însă că acesta este un proces anevoios atât la nivel de conștiință comună a cetățenilor celor două State, la nivel de politică internă și externă, la nivel economic, dar și la nivel birocratic.

La acest din urmă nivel, România deține tristul record a nu recunoaște pe teritoriul propriului stat un document emis de autoritățile române (!?). Este vorba de pașaportul CRDS, care în acest moment nu îi dă posibilitatea posesorului, să se indentifice în relația cu statul în cazul contractelor de vânzare-cumpărare, în relația cu băncile și așa mai departe.

Această stare de fapt limitează dreptul constituțional la proprietate (și nu doar), astfel că prima propunere logică este o contestație la Curtea Constituțională. Deputatul Codreanu a răspuns imediat la interpelare și ne-a spus că „nu e așa ușor să depui o contestație”.

Cu toate acesta ne-a promis că se va ocupa serios de această problemă, mai ales prin prisma preșidenției Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării pe care domnia sa o deține. Mai mult decât atât, a fost de acord ca la solicitarea noastră să ne răspundă lunar prin e-mail despre eventualele progrese.


Români care cer înapoi o cetățenie care nu le-a fost retrasă

În ceea ce privește cel de-al doilea subiect major al dezbaterii, redobândirea cetățeniei române în cazul românilor de peste Prut, discuția a gravitat tot în jurul birocrației. Cei prezenți au subliniat că celor născuți înainte de 1945 nu le-a fost niciodată retrasă cetațenia română întrucât teritoriul se afla sub autoritatea Regatului României, prin urmare s-au născut români. Cu toate acestea dosarele de redobândire le-au fost refuzate chiar și de câte trei ori pe motive aberante, asta când de fapt ar trebui să fie recunoscuți ca cetățeni români de jure. Şi pe acest aspect deputatul român a dat asigurări că se fac eforturi pentru fluidizarea procesului, în pofida faptului că lipsesc banii, iar personalul este insuficient.

Întâlnirea s-a bucurat şi de prezenţa consului Cristian Căpăţână care dincolo de rolul de gazdă a intervenit și cu detalii de natură legală ori procedurală vis-a-vis de cele discutate.


Gafe „seculare”

Vizita oficialului român la Milano – parte a unui turneu – a fost ulterior relatată presei interesate printr-un comunicat, taxat dur pe de o parte de organizatorii Marşului Centenarului de la Milano pentru o gafă de proporții strecurată în text. Deputatul Codreanu, care a  participat personal la acțiune a definit-o un „marş unionist” plasând evenimentul departe de simbolistica și motivul pentru care a fost organizat. Organizatorii au cerut prin intermediul „Gazetei Românești” rectificarea textului.

Pe de altă parte, în același comunicat, întâlnirea relatată în rândurile de mai sus a fost definită ca o întâlnire personală cu Consulul Cristian Căpâțână, în cadrul căreia s-au discutat „problemele şi dificultăţile comunităţii române din Milano şi regiunea Lombardia”.