in

Reggia di Venaria Reale – Castelul de vânătoare a familiei Savoia

« Chi vëd Turin e nen la Venaria, a vëd la màre e nen la fija » – Cine vede Torino si nu Venaria, vede mama, nu si fiica (proverb piemontez)

Castelul Regal de la Venaria (ël Castel dla Venarìa în piemonteză) este una din cele mai mari reşedinţe sabaude în Piemonte, probabil datorită dimensiunilor sale. Castelul a fost proiectat şi construit într-o perioadă scurtă de timp (1658 – 1679), sub ordinul ducelui Carlo Emanuele II, care dorea o bază pentru partidele de vânătoare pe dealurile torineze. Însuşi numele latin al castelului, Venatio Regia, derivă de la arta vânătorii.

Complexul, format din corpurile de fabrică, parcul şi burgul istoric al Venariei, se extinde pe 80.000 de metri pătraţi şi este construit într-o formă de guler care evocă simbolul casei sabaude, Preasfânta Annunziata. Pe lângă burg, s-au adăugat apoi alte clădiri, în care locuiau oamenii simpli, care doreau să locuiască în apropierea castelului, şi astfel Venaria Reale a devenit o localitate autonomă a provinciei Torino.

Vecinătatea pădurilor numite Gran Paese, bogate în animale sălbatice, un teritoriu care se extinde pe 100 de chilometri, până la Alpi, a fost criteriul principal pentru alegerea locului de construcţie al castelului.

În anul 1658, proiectul a fost încredinţat arhitecţilor Amedeo di Castellamonte şi Michelangelo Garove. În anul 1679, mare parte a structurii, în special inima acesteia, Reggia di Diana, au fost completate. Dar lucrările nu s-au oprit, ci au continuat în timp.

Pe 1 octombrie 1693, francezii au distrus unele construcţii, iar Vittorio Amedeo II a comisionat unele lucrări de restructurare, după criteriile franţuzeşti. Ulterioare daune au fost aduse castelului în urma asediului oraşului Torino, din 1706, când francezii lui Louis d’Aubusson de la Feuillade s-au instalat în el şi l-au degradat. Arhitectul Garove murise, aşa că Vittorio Emanuele II i-a dat proiectul lui Filippo Juvarra.

În timpul ocupaţiei napoleonice, unele grădini au fost distruse şi transformate într-o cazarmă, care a fost menţinută şi după Restaurare. Reggia a devenit şi un centru nevralgic al Cavaleriei sabaude, fiind înfiinţate aici o şcoală de echitaţie militară, de prestigiu european, şi o crescătorie de armăsari.

 

Până în anul 1978, Reggia de la Venaria a cunoscut o stradă în continuă degradare. De-abia în anul 1999 a început măreaţă operă de restaurare a castelului, datorită deblocării fondurilor naţionale şi europene. Lucrările au costat 280 de milioane de euro şi sunt considerate cel mai mare şantier de recuperare european (250.000 de metri pătraţi de construcţii şi 800.000 de metri pătraţi de zone necultivate transformate în grădini), deoarece nu a restaurat doar un complex arhitectonic, ci este o operă de recuperare urbanistică a unui întreg teritoriu, care cuprinde oraşul Venaria, centrul său istoric, viabilitatea, infrastructura, Castelul Mandria, cu parcul său, circa 30 de case şi vile interne şi recuperarea de terenuri abandonate, acum transformate în grădini.

Pe 30 octombrie 2007, complexul a fost deschis marelui public, dar lucrările de recuperare continuă: periodic se deschid publicului alte noi spaţii, iar într-o aripă a castelului a fost deschisă şi o şcoală de restaurare. Din 2007, Reggia di Venaria devine în fiecare an o scenă pentru artişti de prestigiu naţional şi internaţional, în cadrul festivalului Venaria Real Music, care se desfăşoară pe tot timpul verii. Cu biletul cumpărat pentru concert, se poate obţine un bilet redus pentru a vizita Castelul şi grădinile sale, până la sfârşitul anului. Dar Reggia de la Venaria oferă mult mai multe activităţi culturale şi nu numai.

Pe situl oficial, puteţi face un tur virtual: http://www.lavenaria.it .

Irena Cara



“Nu le-am dat case țiganilor”, politician italian denunțat pentru rasism

Cornelia Catanga şi Aurel Pădureanu se căsătoresc, după 23 de ani de concubinaj