in

Unde au ajuns banii pentru diaspora. Ce afaceri fac românii care primesc 40.000 de euro din fonduri europene

Anunțat pe vremea guvernului Dacian Cioloș, în octombrie 2016, proiectul startup Diaspora își arată primele rezultate. Este vorba de un proiect finanţat din fonduri europene, care sprijină românii din diaspora să îşi deschidă o afacere în Romania. Oferta este de 40.000 de euro, fonduri nerambursabile.

Zilele trecute, la Prefectura Cluj a avut loc semnarea primelor contracte de subvenție. Au venit câteva zeci de români veniţi din toate colţurile lumii. În total vor fi finanțați 50 de români din străinătate. Ţările din care provin românii din diaspora care vor primi banii sunt Marea Britanie (19) Spania (11), Italia (6), Germania (3), Franţa, Olanda şi Republica Moldova – câte 2 persoane din fiecare, Australia, Belgia, Luxemburg, Portugalia, SUA – câte o persoană.

La eveniment a fost prezent Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care a explicat:

Peste 600 de români din diaspora care au intrat în activităţile proiectului, 150 de aplicaţii de planuri de afaceri dintre care 50 vor fi finanţaţi. Fiecare va primi 40.000 de euro. Activităţile sunt diverse, din sfera tehnologiei, a industriilor creative, dar şi a serviciilor. Oamenii care sunt implicaţi în proiect vin de pe tot mapamondul, din Australia, SUA, cei mai mulţi sunt din Marea Britanie şi iată că Brexitul este o realitate pe are o resimţim şi credem că acesta ar trebui să fie şi un proiect de ţară, ce facem cu românii cu spirit antreprenorial şi, în general, cu românii care trăiesc în Marea Britanie, pentru că, în acest moment, nu se propune nimic concret. (…) Ne dorim ca acest proiect să fie un model de bună practică, pe care să îl extindem la nivelul ţării, să devină o politică de ţară. Diaspora reprezintă, în opinia noastră, resursa cea mai importantă a unei ţări”, a spus Jianu, la evenimentul desfășurat vineri 15 martie la Prefectura Cluj.

Acesta a subliniat că 19 dintre câştigători sunt români care au trăit în ultimii ani în Marea Britanie şi care acum, prin acest proiect, îşi fac planuri de întoarcere acasă. Pe locul doi se află românii care provin din Spania, respectiv 11 persoane. De asemenea, dintre aplicanţi, bărbaţii (95 de persoane) sunt de două ori mai numeroşi decât femeile (54).

Jianu a mai spus că cei 4 milioane de români care au ales să trăiască în altă parte a lumii reprezintă „o tragedie” şi că filosofia acestui proiect ar trebui să devină un exemplu pentru un program naţional.

“Au venit către noi antreprenori din Germania, Marea Britanie, Australia, SUA. Trebuie să aveți încredere și profesionalism. Încet, încet, veți primi și subvențiile. Intrarea în atreprenoriat este o poveste frumoasă, care are însă și părți negative. Ne îngropăm în hârtii, în laptopuri, dar uităm că de fapt menirea noastră este să ajutăm oamenii. Ideal ar fi ca să aduceți acasă și angajații care lucrează în afară. Clujul este deja un model pentru antreprenorii din România pe care trebuie să îl urmăm și noi, în București, și în toată țara. E și un pariu pentru România pe care suntem obligați să îl câștigăm”, a mai declarat Florin Jianu.

„Diaspora ReSTART”, ce are ca principal obiectiv susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană din regiunile mai puţin dezvoltate ale României, de către românii din diaspora, are o perioadă de implementare între septembrie 2017 şi septembrie 2020.

Idei finanțate

Ideile de afaceri ale românilor din diaspora care vor primi bani sunt din diferite domenii, de la activităţi tehnologice şi tehnice, la construcţii, turism, marketing, crearea de platforme web.

O tânără din Bacău, Ana Maria Drăgănuţă, 29 de ani, care este absolventă de Drept, a trăit în Elveţia şi Spania, face o plaformă pentru avocați. S-a gândit să creeze o platformă online care să cuprindă toţi avocaţii care activează în România, cu date de indentificare şi o scurtă descriere care să îl ajute pe cel care caută să îşi aleagă consilierul potrivit. Ideea este aceea, spune ea, ca oamenii care au nevoie să îi găsească pe avocaţi şi nu invers. Tânăra spune că dezvoltarea platformei la nivel naţional este doar prima etapă, deoarece ar dori ca platforma să acopere toată Europa, completând informaţia cu avocaţi vorbitori de română de pe tot continentul.

„Este vorba despre o platformă care să te ajute să îţi găseşti uşor avocatul potrivit. Avocaţii se înregistrează, cu specializările în care activează şi îşi face o descriere. Nu poate să plătească publicitate, ci o descriere obiectivă, iar potenţialii clienţi să îl poată contacta în funcţie de informaţiile pe care le găseşte pe platformă”, a explicat Ana Maria Drăgănuţă, care este absolventă de Drept, a trăit în Elveţia şi Spania şi are 29 de ani.

Consultanță și creație

Mihai Precup, 32 de ani, a trăit 11 ani în străinătate, în Franţa şi în Luxemburg, unde a lucrat pentru Banca Europeană de Investiţii. Acum vrea să se întoarcă la Timişoara, îşi doreşte să creeze o companie de consultanţă care să atragă investiţii străine în România. “Am fost profesor cinci ani la Sorbona şi patru ani am lucrat la Luxembourg la Banca Europeană de Investiţii. Am înțeles că au fost peste 3.000 de aplicanți, din care au fost selectați 60. Procesul de aplicare mi s-a părut relativ lejer, mult mai ușor decât m-am așteptat. Noi ne vom axa pe marile companii din vestul țării care se dezvoltă, deoarece ne propunem să atragem finanțări de peste 5 milioane de euro de proiect. Cu alte cuvinte, noi vom aduce în țară cu mult mai mulți bani decât am primit, dar vrem să educăm și piața locală. Cel mai greu lucru mi se pare să găsim oameni de calitate, în condițiile în care România se confruntă cu o fugă masivă a capitalului uman peste hotare”, a declarat Precup.

O altă tânără, Alice Vasiloiu, 30 de ani, care a studiat în România, dar şi Marea Britanie, Media şi Relaţii Publice, doreşte să îşi deschidă un studio de creaţie care să ajute companiile româneşti să se dezvolte. Studioul este deschis deja în Marea Britanie şi doreşte să îl mute în ţară. Tânăra, care a locuit 10 ani în UK, apreciază că, fără această finanţare, s-ar fi descurcat mult mai greu cu această activitate pe care oricum dorea să o facă. “Mi-am făcut un studio de publicitate în Marea Britanie, vreau să lansez un startup de acest fel și în România. Am avut deja un prim eșec, sunt la a doua aventură de acest gen, dar privesc înainte cu interes, emoție și sper să fie bine”, a declarat Alice Vasiloiu.

Roxana Folescu vorbește mai bine engleza decât româna, trăind de mică în țările anglo-saxone. “Am crescut în SUA, am activat în politică, iar acum lucrez la Londra. Am depus un plan de afaceri pentru o firmă de mobilier și de iluminat, de înaltă calitate, avansat tehnologic”.

“Procesul de aplicare mi s-a părut facil, am trimis întrebări și am primit prompt răspunsurile prin e-mail. Afacerea mea este în domeniul ospitalității și e deja începută de trei ani, mai precis vizează promovarea turismului intern. Deja mă încadrez și la cifra minimă de afaceri solicitată și chiar am ieșit pe profit”, susține Gabriel Murgu.

Banii vin imediat

“Dintre cei 149 de candidați care au ajuns în faza finală – am avut și procesul de mentorat pentru cei calificați – am selectat 60 pentru finanțare, însă cum am avut și o serie de retrageri locurile lor au fost ocupate de cei care erau pe lista de rezervă. Vom semna contractele, după care urmează etapa de implementare a planurilor de afaceri, iar banii ar urma să fie primiți de beneficiari începând cu această lună. Din martie 2020, afacerile finanțate cu până la 40.000 de euro, prin Programul Operațional Capital Uman, trebuie să intre în perioada de sustenabilitate”, a declarat managerul proiectului, Oana Maria Bâra.

Patronii din România îi avertizează pe românii din diaspora că nu va fi ușor: „În România veți întâmpina multe piedici de care în străinătate nu v-ați bătut – noi le facem față aici de mulți ani – dar este important să nu vă descurajați. Sunteți prima generație de antreprenori care beneficiați de acest sprijin, faceți parte dintr-o categorie privilegiată, deoarece s-ar putea să fiți și ultima”, a avertizat Augustin Feneșan, președinte al Asociației Patronilor și Meseriașilor Cluj.

Șofer italian cercetat, oprit la control a folosit cuvinte românești și s-a dat drept cetățean român

Sebastian Ghiță a pus ochii pe copiii românilor din străinătate: ”Vreau să fac o propunere clară și practică”