in

Mădălina Gavrilescu, activistă pentru dreptul la locuință, a primit o decizie de expulzare. ”Vor să mă alunge din Italia pentru activitatea mea politică”

Mădălina Gavrilescu, activistă pentru dreptul la locuință, a primit o decizie de expulzare (tehnic se numește îndepărtare) din Italia, pe motiv de „lipsă de integrare socială.“ Cazul ei a mobilizat numeroase asociații, care protestează și cer oprirea expulzării.

Mădălina Gavrilescu, 39 de ani, a sosit din România, din Craiova în urmă cu 10 de ani. În 15 ianuarie i-a fost notificată decizia prefectului de “îndepărtare de pe teritoriul național din motive de securitate neimperative”. În 30 de zile va trebui să părăsească Italia.

Potrivit prefecturii, denunțurile la adresa ei – ocupare de terenuri sau edificii, încălcarea normelor privind întrunirile în locuri publice, ultraj – „subliniază lipsa de integrare socială“ în Italia. Pentru aceasta va trebui să plece și nu va mai putea reveni înainte de 5 ani.

Ea acuză în schimb o decizie legată de activitatea ei politică: „ceea ce fac este o luptă a unei mișcări, o luptă colectivă. Este afectată toată activitatea mea politică de activism, chiar dacă nu am fost niciodată judecată sau condamnată “.

A sosit în Italia din România în 2009. La început, nu vorbea un cuvânt în italiană și a mers să locuiască împreună cu fratele ei și cu frații ei vitregi într-o tabără de romi de lângă gara de pe Via Palmiro Togliatti, în estul Romei. Susține că a urmat mai multe cursuri profesionale. A plecat din tabăra de romi, care era abuzivă, și s-a mutat într-o casă, ocupând-o ilegal, ajutată de activiștii pentru dreptul la locuință.

Spune că nu-și putea permite să plătească chiria, deoarece lucra în posturi precare – de multe ori la negru – și chiar și după ce a fost angajată de o cooperativă de curățenie, salariul nu i-a permis să găsească alte tipuri de cazare. În aprilie 2018, cooperativa pentru care lucra s-a închis.

Într-o declarație pentru publicația The Post International (TPI), românca a povestit cum e viața într-o casă ocupată: „Trăiești fiecare zi cu frica de a fi evacuat. Dar trăind în case ocupate înseamnă, de asemenea, să găsești un spațiu abandonat și să faci din el o casă, înfrumusețându-l. Am deschis și spații culturale pentru toată lumea, nu doar pentru ocupanți “. S-a remarcat în participarea la manifestațiile organizațiilor pentru dreptul la casă, de multe ori în conflict deschis cu autoritățile.

Pe 15 ianuarie 2019 i-a sosit notificarea ordinului de a părăsi Italia. Ea acuză că motivația “lipsa de integrare” se referă numai la faptul că a ieșit pe străzi pentru a demonstra pentru drepturile sale.

“Și i-am apărat pe italieni, în imobilele ocupate este plin de italieni“, spune ea. “Când cerem o întâlnire instituțională, suntem adesea refuzați, pentru că nu vor să vorbească cu cei săraci. Ei vorbesc pentru ei, ei decid pentru cei săraci, dar fără a le lua în considerare. Vrem să fim implicați. În schimb ei își spală mâinile și cheamă poliția “.

Mădălina spune că se simte integrată în Italia. „Sunt acasă, toți cei apropiați sunt aici “. Cu ajutorul unui avocat, a depus o contestație împotriva expulzării. În același timp, activiști din galaxia ocupanților de case s-au organizat pentru a o susține, iar un apel a apărut și în cotidianul comunist „Il Manifesto”. O manifestație în favoarea ei a avut loc pe 1 februarie.

“Problema nu mă privește numai pe mine”, spune Madalina, “a devenit problema tuturor. Un imigrant nu are dreptul să se revolte și să ceară respectarea drepturilor sale, chiar dacă acestea sunt garantate de Constituție. Atacă politic un activist comunitar integrat. Aceasta înseamnă că această represiune poate fi folosită împotriva tuturor. Tocmai din acest motiv devine o luptă comună”.

Un grup de 20 profesori universitari şi experţi de drept internaţional şi comunitar au lansat o petiţie adresată Prefecturii din Roma, prin care contestă măsura extremă luată de statul italian împotriva româncei şi cer imediata retragere a ordinului de expulzare. Petiţia strânsese peste 400 de semnături, potrivit HotNews.

“Ordinul de expulzare spune că pe 15 nu mai am voie să stau în Italia. Risc între 2 luni şi un an închisoare. Am făcut recurs, cerem suspendarea hotărârii pentru a putea demonstra că nu sunt o criminală, nu am fost judecată şi condamnată, nu sunt cercetată penal! Eu nu vreau să mă las bătută de un sistem nedrept, mai ales că, după cazul meu, ar putea veni şi altele. E o primă deportare, a unui cetăţean comunitar, pentru motive politice”, a declarat ea pentru HotNews.

HotNews.ro a scris pe larg despre cazul Mădălinei Gavrilescu, făcându-i pe unii politicieni din România să ia poziție.

Reacția lui Eugen Tomac

Președintele PMP, Eugen Tomac îi cere ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, să îl convoace la sediul MAE pe ambasadorul Italiei la București, Marco Giungi, și să îi solicite acestuia încetarea abuzurilor comise de autoritățile italiene față de românii din Italia.

Liderul Mișcării Populare mai cere anularea ordinului de expulzare a româncei Mădălina Gavrilescu, ordin emis pe motiv de participare la manifestații „neautorizate”.

„În același timp, PMP îi cere ministrului Meleșcanu să trimită, în regim de urgență, o sesizare către Comisia Europeană cu privire la încălcarea de către Guvernul de la Roma, în cazul expulzării Mădălinei Gavrilescu, a legislaţiei europene care prevede dreptul la liberă circulaţie şi muncă. În mod normal, un asemenea caz ar trebui să genereze o procedură de infringement împotriva Italiei. Este absolut revoltător că autoritățile române nu au nicio reacţie faţă de acest abuz clar, cum de altfel nu au avut nici față de alte abuzuri ale populiștilor xenofobi din Italia la adresa românilor”, a declarat Eugen Tomac. Acesta a adăugat că situația creată a fost posibilă și din cauza „slugărniciei autorităţilor de la Bucureşti faţă de extremişti”.

Liderul PMP spune că ministrul Carmen Dan l-a primit la București pe Matteo Salvini ca pe „politician de mare anvergură”.

În opinia liderului PMP, cazul Gavrilescu demonstrează ipocrizia uriaşă a autorităţilor italiene. „Vicepremierul italian Luigi Di Maio se pozează cu liderii „vestelor galbene” și susține că cetățenii au dreptul să protesteze împotriva condiţiilor de trai, ceea ce declanşează un scandal diplomatic fără precedent cu Franţa. Pe de altă parte, când o româncă precum Mădălina Gavrilescu face exact acelaşi lucru, o expulzează rapid. Este un dublu standard de neacceptat, care dovedeşte că populismul extremist, fie el de stânga – Di Maio sau de dreapta – Salvini, reprezintă cea mai mare ameninţare”, a mai declarat Tomac într-un comunicat.

Activista care ocupă ilegal case, un simbol nepotrivit pentru românii din Italia

Trieste, român căutat de 12 ani de poliție, prins la un control de rutină, conducea o mașină cu numere românești

Laptele românesc, motiv de revoltă în Sardinia: ”Nu mai permitem ca brânza să fie făcută cu lapte din România”