in

„Badante” din Torino, la al doilea volum de poezii

Pasionată de poezie încă de pe băncile şcolii, o sibiancă rezidentă la Torino, unde lucrează ca „badante”, a reuşit să traducă şi să publice în italiană o carte dedicată copiilor. Succesul şi satisfacţiile avute au convins-o să pregătească un al doilea volum, de această dată dedicat adolescenţilor. Membrii asociaţiei româneşti „Flacăra” din Torino, au fost mereu alături de ea şi au încurajat-o.

Mihaela Dana Chioariu a venit în Italia în urmă cu patru ani. În vârstă de 53 de ani, şi-a luat inima în dinţi şi a ales să muncească în străinătate, nemaiputând să facă faţă greutăţilor financiare cu care se confrunta în România. „Fata mea era în ultimul an de liceu şi ştiam că va vrea să facă şi o facultate. Soţul intrase în şomaj, iar pentru a reuşi să mergem înainte am ales să plecăm în străinătate. Prima am plecat eu, printr-o firmă de muncă, iar după trei luni m-a urmat şi soţul. Acum fata noastră e studentă la facultatea de management, iar problemele parcă nu sunt atât de multe.”
Începutul a fost foarte greu, mai ales că firma de muncă îi găsise un loc de „badante” în apropiere de Napoli. După o perioadă a reuşit să se transfere în nord, la Torino, putând astfel să vadă marile diferenţe dintre cele două zone ale Italiei. Pentru locul de muncă din Napoli a plătit firmei un comision de 150 euro. Aceeaşi sumă a plătit-o şi angajatorul. „Am fost trimisă la o familie lângă Napoli. Am acceptat pentru că nu ştiam cum stau treburile. Ulterior am reuşit printr-o prietenă să-mi găsesc un loc de muncă la Torino, unde am putut face diferenţa de cultură şi societate care există între nordul şi sudul Italiei. A fost o perioadă foarte grea, de acomodare, de învăţare a limbii, a stilului nou de viaţă şi a exigenţelor. Oricum, multă frică, nesiguranţă şi incertitudine. Bine că am trecut de acea perioadă.”

Pasiunea poeziei

Mihaela Chioariu a iubit mereu poezia şi încă din liceu a început să scrie. A urmat apoi înscrierea în cenaclul „George Topârceanu” din Sibiu, oraşul său natal. În 2001 a făcut parte din membrii fondatori ai cenaclului, după care a participat la nenumărate manifestări culturale şi artistice.
În Italia nu a renunţat la pasiunea pentru poezie. „Activitatea din cadrul cenaclului „George Topârceanu” m-a stimulat şi mi-a întărit dragostea pentru poezie. După ce am plecat în Italia, am ţinut mereu legătura cu membrii şi nu mi-am pierdut speranţa să pot edita o carte cu poeziile mele.”
În vara anului trecut, românca reuşeşte să publice în România volumul de poezii „Satul copilăriei”, dedicate copiilor, pentru ca după numai câteva luni, în luna octombrie, să-l publice şi în limba italiană („Il paese dell’infanzia”), la Torino.
„Volumul de poezii „Satul copilăriei” a fost tipărit la Iaşi, cu ajutorul jurnalistului şi scriitorului George Arhip şi prezentat la Sibiu, în luna august, în cadrul cenaclului „George Topârceanu”. Mai apoi, datorită traducerilor Magdalenei Lupu, o bună amică, am reuşit să scot volumul de poezii şi în limba italiană. Prezentarea a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, iar ajutorul l-am avut din partea membrilor asociaţiei „Flacăra” din Torino.”

Premiu la Torino

Poeziile româncei sunt adresate copiilor şi după doar o lună de la prezentare, una dintre poezii a primit premiul al doilea în cadrul unui concurs din capitala piemonteză. „Poeziile sunt adresate copiilor şi nu mică mi-a fost satisfacţia să observ că place şi italienilor. O învăţătoare chiar a fost deosebit de încântată şi a recomandat-o altor colege. Satisfacţiile nu s-au oprit aici, pentru că în luna noiembrie poezia „Il serpente” a primit un onorant loc doi la un concurs de profil, organizat la Baldiferro Torinese.”
Chiar şi atitudinea angajatorilor s-a schimbat radical. „Familia la care lucrez a fost deosebit de încântată la aflarea veştii că voi lansa o carte chiar la ei în Italia. Simt că mă respectă mai mult, au o atitudine diferită, sunt mai comunicativi şi mai deschişi. în plus, de fiecare dată când a trebuit să lipsesc, nu au avut nicio obiecţie, deşi era timp din programul meu de muncă.”

A doua carte

Românca şi-a propus să mai publice un volum, care să cuprindă de astă dată nu doar poezii, ci şi mici povestioare, amintiri şi descrieri ale unor datini şi obiceiuri româneşti. „Vreau să continui să scriu. Pentru al doilea volum voi pregăti şi unele obiceiuri româneşti şi descrieri din România. Poeziile vor fi dedicate de astă dată adolescenţilor.”

Chiar dacă situaţia sa în Italia e stabilă, Mihaela Chioariu vrea să se întoarcă acasă. „Vreau să mă întorc în ţară, acolo unde am simţit căldura pământului în tinereţe.”

Andi Rădiu


Jurnalistul şi scriitorul ieşean George Arhip a scris despre cartea Mihaelei Chioariu: „Meritul principal al acestui volum este intenţia de a menţine vie limba română în rândul conaţionalilor din Torino, oraşul italian în care trăieşte în prezent autoarea, dar în special în rândul copiilor români de aici, spre a nu-şi uita rădăcinile şi graiul vetrei strămoşeşti. Al doilea merit este că transmite rudelor noastre de sânge latin, italienilor, ceva din frumuseţea spiritului şi limbii româneşti. Autoarea dovedeşte mare curaj asumându-şi apariţia acestui volum, în lumina misiunilor evidenţiate mai sus. Să îi dorim succes la acest debut editorial şi hotărârea în greaua şi dulcea îndeletnicire a scrisului.”

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Victor Ponta se întâlneşte cu românii din Italia

Constanţa/ Zeci de grauri morţi de “intoxicaţie cu alcool”