Giuseppe Sergio Balsamà
Anul acesta, pentru prima dată, tradiționala sărbătoare a Mărțișorului a ajuns în Campidoglio, în „Palazzo Senatorio” al municipalității din Roma.
Un eveniment interesant și original, organizat până în cele mai mici detalii, prin care Ambasada României și Ambasada Republicii Moldova în Italia au dorit să prezinte și să împărtășească istoria, originile și semnificația acestei vechi legende al cărei nume este legat de prima lună a vechiului calendar roman: martius.
„Sosirea primăverii, pe care o sărbătorim cu ocazia Mărțișorului, este întâmpinată cu mai multă intensitate în regiunea noastră est-europeană, care, în comparație cu Italia, a resimțit într-o măsură mai mare efectele iernii climatice, dar și ale iernii geopolitice. Atunci când frigul din case este folosit ca armă pentru a înfrânge voința cetățenilor, așa cum se întâmplă în aceste zile, celebrarea acestei sărbători a Mărțișorului, a sosirii primăverii, a înnoirii lumii, a vieții, este o formă de rezistență simbolică și pașnică”, a precizat ambasadoarea României în Italia, Gabriela Dancău, în discursul de deschidere și de bun venit adresat invitaților prezenți la eveniment.
Sărbătoarea „Mărțișorului”, patronată de Primăria Municipiului Roma și organizată în colaborare cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Centrul de Documentare a Patrimoniului Mondial UNESCO din Roma și Liga Studenților Români din Străinătate – Secția Italia, a avut un succes deosebit în rândul numerosului public prezent, bucuros să primească și să poarte clasica amuletă legată cu un fir alb-roșu care urează noroc și sănătate.
Un cadou, „Mărțișorul”, de o importanță simbolică atât de mare încât a fost inclus de UNESCO pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de alte practici tradiționale românești nu mai puțin importante legate de ziua de 1 martie.
Citiți și ➡ Omagiu adus marelui artist Camilian Demetrescu, un român ilustru din Italia
Tradiţie de început de primăvară
După salutul autorităților italiene și al ambasadorilor României și Republicii Moldova, Georgiana Onoiu, șefa secției Patrimoniu Cultural și Documentare Științifică din cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, a ilustrat valorile transmise de această tradiție milenară moștenită din antichitate.
«Mărțișorul reprezintă o tradiţie de început de primăvară, transmisă încă din Antichitate, de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire de lână, bumbac sau mătase, unul alb şi unul roşu, caracteristică practicilor culturale asociate zilei de 1 martie” a precizat doamna Onoiu. “Acest şnur era realizat de femei şi dăruit membrilor comunităţii, care-l purtau începând cu 1 martie, la gât, la încheietura mâinii, la gleznă, încins peste mijloc sau, mai târziu, prins cu un ac în piept. La români este ziua Babei Dochia, personaj mito-folcloric descinzând din străvechiul cult al Marii Mame, zeiţă a pământului şi vegetaţiei. În această zi femeile şi fetele (uneori şi copiii) puneau la gât câte o monedă din metal strălucitor, de regulă din argint legată de un şnur împletit din lână alcătuit din două fire, unul roşu şi altul alb “pentru a avea noroc la rodirea câmpului şi pentru a nu se arde la soare”.»
Doamna Onoiu, ce simboluri sunt folosite pentru a sărbători această ocazie milenară?
«Amuleta care se atașează șnurului alb-roșu era de regulă un bănuț de argint iar mai nou sunt utilizate motivele florale ce simbolizează frumusețea, între care amintim ghiocelul, cea dintâi floare a primăverii sau coșarul și potcoava, care atrag după sine norocul. În prezent amuleta atașată șnurului este extrem de variată, de la o bijuterie realizată din metale prețioase, mesaje scrise în mici medalioane, motive tradiționale românești, reprezentări din regnul vegetal sau animal și altele.»
În firul marţişorului se împletesc cele două semnificaţii – lumina şi viaţa.
Care este semnificația albului și a roșului din firul de mărțișor?
«Combinaţia de alb şi roşu nu este altceva decat expresia vizuală a relaţiei dintre om şi mediul său de viaţă. Albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul viaţa, fiind expresia sângelui, deci pulsare, vitalitate şi, întotdeauna, tinereţe. În firul marţişorului se împletesc cele două semnificaţii – lumina şi viaţa. Această taină era deţinută exclusiv de femei; şi nu de femeile tinere sau de copile, ci de femeile mai in vârstă, deci inţelepte, de obicei mama sau bunica. Ele împleteau cele două fire de lână sau de mătase, după principiul: Împletirea vieții cu lumina pentru a rodi. Femeia “transmitea” şnurului, implicit celui care urma să îl poarte, acest tip de convingere – că “va avea rod”»
În ce perioadă a anului se poartă mărțișorul?
«Se spune că Dochia ar fi tors pentru prima dată firul alb şi roşu, simbolizând în acest fel, torsul timpului, deci un tors cu virtuţi ritualice. Pentru că putem împleti firul mărţişorului în orice alt moment din an, dar daca nu este în timpul consacrat, acest lucru nu are nici o valoare şi nici o virtute. De obicei, marţişorul se poartă 9 zile, începând cu 1 martie; în unele zone ale ţării, acesta se poartă până când înfloresc pomii, iar in altele până când înfloresc bujorii.»
De cât timp legenda Mărțișorului, simbolul primăverii a fost inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO?
«Ziua de 17 octombrie marchează data la care, în anul 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Aceasta a fost acceptată de România în anul 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial românești pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii.
Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie, dosar multinațional, realizat împreună cu Bulgaria, Macedonia și Republica Moldova a fost înscris pe această listă în anul 2017.»
În timp ce Dr. Aurelia Tudor, cercetător al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și al comunității moldovenești din Roma, a prezentat publicului prezent „Mărul mic – simbol al primăverii”, membrii Ligii Studenților Români din Străinătate – Secția Italia au împărțit, cu mândrie și în ținută tradițională, marțipan în Piazza del Campidoglio, în cadrul campaniei „Mărul mic – dar și dorință”.
Citește și ➡ ”Mărțișorul”: la Roma se sărbătorește primăvara în stil românesc
