in

Concluzie tristă: Cuvântul „român” a ajuns sinonim cu „şmecher”, „hoţ” sau „violator”

Recent s-a desfăşurat, la Roma, cea de-a treia ediţie a seminarului „Parlare civile„, organizat de agenţia „Redattore Sociale” şi dedicat jurnaliştilor şi operatorilor din domeniul comunicării sociale.

În prezenţa a peste 200 de jurnalişti, psihologi şi sociologi, a fost lansat şi volumul „Vorbeşte civilizat – jurnalismul şi întreţinerea cuvintelor„.

Unii spun „smetti di fare il romeno”, adică „să nu te mai comporţi cau un şmecher”.

Unul din capitole este dedicat imigraţiei. Autoarea capitolului, Raffaella Cosentino, a analizat câteva articole din presa italiană în care cuvinte precum „badante”, „romeno”, „clandestino” sau „vu’ cumpra” sunt folosite într-un context negativ, fapt care alimentează crearea unor prejudecăţi cu privire la străinii care trăiesc în Italia.

„Câteodată, în redacţii, cuvintele sunt folosite cu superficialitate, la repezeală sau în necunoştinţă de cauză”, a spus, în cadrul interevenţiei sale, Daniela de Robert (foto stânga), jurnalistă la Rai.

Ea a amintit cazul violului de la Caffarella, când ziarele din Peninsulă au vorbit despre un „DNA romeno” (ADN românesc) care ar fi constituit un indiciu sigur în găsirea vinovaţilor.

„Oamenii de ştiinţă au spus că nu există ADN românesc sau italian şi că nu se poate deosebi structura ADN-ului în funcţie de popor. Fără rezultat: jurnaliştii (nu este cazul meu), au continuat să vorbească despre ADN românesc, pentru a demonstra că vina este acolo”.

„Badantă”

Cuvintele, mai ales cele care apar în presă, au o mare greutate, în funcţie de contextul în care sunt folosite. De aceeaşi părere este şi Anca Mihai, jurnalistă româncă stabilită la Roma, care a colaborat cu autorii volumului.

«Raffaella Cosentino, autoarea capitolului despre imigraţie, m-a întrebat cum privesc românii folosirea anumitor cuvinte în presa din Italia. Am ajuns la concluzia că unele cuvinte au fost asimilate, uneori fără conotaţiile negative pe care le poate percepe un operator italian din domeniul comunicaţiei.»

Să luăm exemplul cuvântului „badante”. Autorii studiului au rămaşi suprinşi să afle că multe românce folosesc cuvântul deseori, pentru a descrie o simplă stare de fapt, o meserie. Mai mult, s-a format şi un echivalent românesc – „badantă”.

Expresia „asistentă la domiciliu” poate părea de multe ori „prea pretenţioasă”, la fel cum în loc de „măturător” ar fi corect să se folosească „operator ecologic”, deşi esenţa nu se schimbă.

«Din păcate, continuă Anca Mihai, cuvântul a intrat în circulaţie, cu o conotaţie negativă, într-o campanie electorală a Ligii Nordului, de acum 10 ani. Umberto Bossi a vorbit despre o invazie a străinilor în casele italienilor, folosind acest cuvânt.

Ulterior, termenul a intrat în limbajul comun şi a început să fie folosit din ce în ce mai des cu sens neutru. Ar trebui să se găsească un compromis în utilizarea lui, mai ales să se evite folosirea într-un context negativ, cum ar fi într-un titlu de genul „Badante uccide anziano”.»

Anca Mihai a participat la realizarea volumului

De multe ori, tocmai asocierea cuvintelor în anumite contexte are ca efect influenţarea opiniei publice. «Deseori se vorbeşte despre crime comise sau atribuite unor cetăţeni români, iar ziarele nu pierd ocazia să pună cuvântul român în titlu: „Un român a ucis”, „Un român a violat”, „Românii au furat”. Este grav, mai ales că anumite asocieri pot intra în conştiinţa publică.

Din păcate, exact aşa se şi întâmplă. Am întâlnit tineri pe stradă care folosesc „român” ca fiind un echivalent deloc măgulitor pentru noi, al unor cuvinte cum ar fi: ” şmecher”, „de moravuri uşoare” sau chiar mai grav, „hoţ” sau „violator”.

Unii spun „smetti di fare il romeno„, adică „să nu te mai comporţi cau un şmecher”.»

Concluzia seminarului a fost aceea că unele cuvinte pot constitui adevărate bariere care împiedică integrarea persoanelor marginalizate.

Folosirea corectă a lor ar putea, însă, favoriza o mai bună cunoaştere şi un respect reciproc între destinatarii informaţiilor furnizate şi persoanele care aparţin unor categorii discriminate.

Miruna Căjvăneanu

Faceți clic pentru a evalua această postare!
[Total: 0 In medie: 0]

Grupul Regional al Românilor din cadrul PSOE Aragon

Stefan Stănăşel, preşedintele CNRI: „Cu şase reprezentanţi în fiecare regiune, pornim bătălia”