in

Legiunea Română din Italia, înrolarea românilor a fost realizată numai pe baza liberului consimţământ. Documente italiene într-o nouă carte

A apărut cartea „ Legiunea română din Italia. Documente italiene.”, la Editura Militară, anunță Amosnews.

Legiunea Voluntarilor Români din Italia a fost o mare unitate militară reprezentată de un corp de voluntari de naționalitate română, cu drapel propriu, aflată în Italia în timpul perioadei acesteia de beligeranță din Primului Război Mondial.

Voluntarii acestei mari unități au fost selectați din rândurile prizonierilor de război austro-ungari de naționalitate română, aflați pe teritoriul statului italian. Eforturile diplomatice și politice pentru înființarea Legiunii – parte a unui efort complex de formare a unor asemenea unități în principalele țări beligerante, au durat aproape doi ani și au început din iulie 1916.

Aceste eforturi au căpătat consistență în Italia după „Congresul națiunilor asuprite din Austro-Ungaria” desfășurat în aprilie 1918 la Roma, într-o perioadă în care Italia a devenit interesată de demersuri suplimentare pentru a grăbi destrămarea statului Austro-Ungar.

În urma unor cereri de înrolare pentru a lupta împotriva Austro-Ungariei, voluntarii au fost încorporați începând cu luna iulie 1918 în Armata Regală Italiană, pentru a fi încadrați începând din luna octombrie a aceluiași an într-o mare unitate cu specific național.

În intervalul iulie-octombrie 1918 s-au format trei companii, iar începând din octombrie până în februarie 1919 trei regimente, cu numele de „Horea”, „Cloșca” și „Crișan”. Echiparea și dotarea unităților și subunităților constituite s-a făcut cu material militar italian. Doar cele trei subunități formate până în octombrie 1918 au luptat efectiv până la armistițiul din 3 noiembrie 1918.

„Organizarea Legiunii Române în Italia a contribuit la recunoaşterea de către aliaţi şi inamici a drepturilor istorice câştigate de multă vreme de către naţiunea română, prin energica, hotărâta şi permanenta sa luptă dusă în direcţia obţinerii libertăţii şi a făuririi unităţii sale naţionale. Activitatea desfăşurată de către foştii prizonieri de război bucovineni şi transilvăneni aflaţi în Italia, în anii 1915-1919, face parte integrantă din marea bătălie dusă de neamul românesc, de la apariţia sa pe scena istoriei europene şi până la victoria întregirii unităţii sale naţionale, realizată în măreaţa zi de 1 Decembrie 1918.

Documentele pe care le prezentăm în volumul de faţă clarifică majoritatea problemelor privitoare la prizonierii români ajunşi pe teritoriul italian, numărul acestora, organizarea lor, participarea multora dintre aceştia la luptele duse pe frontul stabilit pe cursul râului Piave contra armatelor austroungare. Înrolarea acestora în marea unitate a românilor a fost realizată numai pe baza liberului consimţământ.”, se spune în carte.

Autorul volumul este profesorul Dumitru Zaharia (1926-2018), pasionat de istorie, dar mai ales de arhivistică, fost director al Arhivelor Statului Bacău, unde a lucrat până în anul 1989, când s-a pensionat. Dumitru Zaharia este autor a numerose lucrări ştiinţifice care tratează, pe bază de documente originale, inclusiv din arhiva Vaticanului, problema originii românilor şi a vetrelor istorice de locuire a acestora.

Legiunea română din Italia. Documente italiene. Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Dumitru Zaharia. Editura Militară. 356 pag.

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ