Apariția virusului ucigaș în Italia a răsturnat complet modul de viață obișnuit. Românii aflați în Peninsulă temporar, cei veniți să lucreze în stațiunile montane sau turiști s-au trezit în decurs de o săptămână fără loc de muncă sau cazare, fără posibilitatea de a se deplasa.
Multe îngrijitoare de bătrâni, în decurs de o lună au asistat la deteriorarea stării de sănătate a persoanelor pe care le asistau și la internarea lor urgentă în spitale. Diagnosticul sever era des întânit și în casele de bătrâni, unde, de asemenea, există personal de origine română. Izolarea lor obligatorie, temerea că ar putea fi molipsiți sau chiar contagioși, nesiguranța unor răspunsuri imediate în privința situației lor lavorative, i-a determinat să aleagă varianta plecării acasă.
Nu a fost cazul celor stabiliți definitiv sau a celor cu contracte de muncă, familie și copii aici. Extrem de dificilă a fost situația celor care au suferit de teama îmbolnăvirii lor sau a celor dragi de departe, femei care nu au putut pleca în România pentru a participa la înmormântarea părinților sau a soților în această perioadă și au asistat pe telefon la înmormântare. O tăcere apăsătoare s-a lăsat deoarece nimeni nu putea să spună când se va termina urgia.
Între disperare și speranță, mulți au simțit nevoia să fie sprijiniți, să fie ascultați și sfătuiți. Telefonul și internetul, prin rețelele de comunicare au fost singurele căi accesibile pentru a străbate distanțele fără deplasare. Unii doreau să plece, dar nu erau dispuși să își lase animalele de companie; alții se răzgândiseră deoarece nu își primiseră drepturile bănești cuvenite; cei mai mulți nu erau de acord cu carantinarea lor în alte localități, ba chiar și-au pus problema că în cazul plecării lor își vor pierde anumite drepturi salariale. O situație complexă, din toate punctele de vedere, a determinat personalul consular să își depășească propriile competențe în încercarea de a traversa o perioadă incredibilă.
Raluca Maria Mihailă, atașat de presă la Ambasada României la Roma, a răspuns întrebărilor noastre pentru un mic bilanț istoric cu privire la activitatea consulatelor generale din Italia.
Câte „telefoane de urgență” există în cadrul consulatelor românești din Italia?
«Cetățenii români au la dispoziție, pe lângă numerele de telefon la care pot solicita asistență consulară în regim de permanență (apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center), și numerele de telefon de urgență, câte unul la nivelul fiecărui oficiu consular.
Pe durata pandemiei, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor cetățenilor români, aceste linii au fost suplimentate, instituindu-se noi numere de telefon de urgență și noi adrese de e-mail dedicate, în funcție de necesitate.
Spre exemplu, Secția Consulară a Ambasadei României la Roma a operaționalizat trei numere suplimentare de telefon pentru informații actualizate în contextul evoluției pandemiei COVID-19.
Liniile de telefon au fost suplimentate și la Consulatul General de la Bari și la Consulatul de la Catania (în total 3 linii de telefonie mobilă).
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a pus la dispoziție numărul de telefon 0040/21.431.2059, la care se oferă informații și se preiau solicitări de asistență consulară în contextul epidemiei COVID-19.
Totodată, s-au oferit informații consulare și prin e-mail și prin intermediul paginilor de Facebook (ale Ambasadei României la Roma, Consulatului General de la Torino și Consulatului General de la Bologna).»
Câte apeluri „de urgență” sunt preluate lunar și care sunt problemele pentru care apelează românii aceste numere?
«De regulă, cetățenii români apelează la aceste numere de telefon pentru situații cu caracter de urgență (accidente cu victime, decese, situații de pericol cu caracter extraordinar).
Numărul apelurilor variază de la o medie de 40 apeluri lunare (la Consulatul de la Catania) la 70 (la Consulatul General de la Torino) sau chiar la câteva sute, la Secția Consulară de la Roma.
Acestora li se adaugă apelurile preluate pe celelalte linii telefonice disponibile.»
Câte apeluri s-au înregistrat pe telefonul de urgență în perioada pandemiei(martie, aprilie, mai) la fiecare Consulat General? Care este durata minimă și maximă a convorbirii, aproximativ?
«În perioada martie-mai 2020, toate oficiile consulare românești din Italia au înregistrat o creștere a apelurilor, atât pe numerele de telefon de urgență, cât și pe celelalte linii telefonice. În general, estimăm că au fost primite în aceste luni până la de 10 ori mai multe apeluri decât în perioada precedentă.
Spre exemplu, Consulatele Generale de la Milano și Bologna au înregistrat chiar și 200 de apeluri/zi, pentru mai multe zile consecutive.
Secția consulară de la Roma a preluat în medie circa 4.000 de apeluri/lună, Consulatele Generale de la Bari și de la Torino au înregistrat o medie de 600 apeluri/lună, Consulatul de la Catania circa 800 apeluri/lună.
La Consulatul General de la Trieste, în special în perioada de debut a pandemiei, s-au înregistrat până la 900 apeluri/lună.
Durata medie a unei convorbiri a variat de la câteva minute la 20-30 de minute, în funcție de solicitările primite.»
Câte apeluri false sau glume proaste sunt înregistrate în medie?
«Astfel de situații sunt foarte rare.
Cu toate acestea, doar o parte din apelurile primite pe numerele de telefon de urgență se refereau la situații cu caracter de urgență (accidente cu victime, decese, situații de pericol cu caracter extraordinar), în multe cazuri apelându-se la aceste numere pentru informații consulare disponibile pe site-urile oficiilor consulare sau care pot fi furnizate la numerele de telefon dedicate.»
Câte asociații ale românilor din Italia au corespondat cu consulatele românești, spre a veni in ajutorul persoanelor în nevoie?
«În această perioadă, misiunea diplomatică și oficiile consulare au colaborat cu numeroși reprezentanți ai mediul asociativ românesc și cu reprezentanții cultelor românești din Italia pentru a acorda sprijin cetățenilor români în dificultate.
Această colaborare reprezintă o dovadă a solidarității comunității românești și vine în ajutorul tuturor conaționalilor care se află într-o situație vulnerabilă pe teritoriul Italiei.
Spre exemplu, la inițiativa Ambasadei României la Roma, a fost constituit un grup de solidaritate format din reprezentanții cultelor și membri ai misiunii diplomatice.
Prin intermediul acestui grup, s-a putut oferi sprijin unor cetățeni români rămași fără adăpost sau care nu își puteau procura hrană, respectând în același timp măsurile restrictive impuse de autoritățile italiene.
Semnalăm, de asemenea, implicarea unor persoane fizice din comunitate, care au oferit sprijin unor conaționali în mod voluntar sau care s-au implicat pentru a informa comunitatea privind modificările legislative, încurajând respectarea acestora.»
Câte e-mail-uri au fost primite de la cetațenii care solicitau informații pentru repatriere în timpul pandemiei? Câți au fost îmbarcați dintre ei? Câți au refuzat plecarea și care au fost motivele lor?
«La nivelul oficiilor consulare românești din Italia, au fost primite numeroase solicitări de informații privind condițiile de călătorie către România, respectiv posibilitățile de repatriere, atât telefonic, cât și pe e-mail.
Numărul acestora variază de la peste o mie (în zona de competență consulară a Secției consulare din cadrul Ambasadei, a Consulatului General Milano sau al Consulatului de la Catania) la câteva sute (în celelalte zone de competență consulară).
Oficiile consulare au păstrat legătura cu cetățenii români și au oferit constant informații cu privire la cursele aeriene organizate pentru revenirea în țară.
Din evidențele misiunii diplomatice și ale oficiilor consulare din Italia, în perioada martie-mai 2020 au revenit în țară prin cursele aeriene organizate sau și-au declarat intenția de a le utiliza, 271 cetățeni români din zona de competență a Secției consulare de la Roma, 418 cetățeni români din zona de competență consulară a Consulatului General de la Milano, 106 din zona de competență consulară a Consulatului General de la Bari, 246 din zona de competență consulară a Consulatului General de la Torino, 172 din zona de competență consulară a Consulatului General de la Trieste, 156 din zona de competență consulară a Consulatului General de la Bologna, respectiv 210 din zona de competență consulară a Consulatului de la Catania (36 de cetățeni români din Sicilia și 174 din Republica Malta).
Precizăm că oficiile consulare au informat toți cetățenii români care au solicitat asistență în vederea repatrierii despre alternativele disponibile pentru revenirea în țară.
În cazul curselor aeriene organizate în regim charter, cetățenii români au avut posibilitatea să își rezerve și achiziționeze biletele de zbor direct de la companiile de transport aerian.
În unele cazuri, aceștia au refuzat posibilitatea de a reveni în țară pe cale aeriană din diferite motive (fie pentru că au optat pentru coridorul rutier, fie pentru că au identificat noi oportunități de muncă în Italia sau pentru că au preferat să își amâne plecarea).
Spre exemplu, 285 de cetățeni români care au solicitat sprijin Consulatului de la Catania pentru a reveni în țară au călătorit prin cursele de transport rutier de pasageri, iar 70 de cetățeni români din evidența solicitărilor primite de Consulatul General de la Bologna au comunicat întoarcerea în țară prin alte mijloace disponibile.
În perioada martie-mai 2020, au fost organizate 12 curse aeriene (de la Roma, 2 curse de repatriere și 3 curse în regim charter, 4 curse în regim charter de la Veneția, 2 curse în regim charter de la Torino și 1 de la Milano), prin care au revenit în țară peste 1.420 de cetățeni români.
Realizarea acestor zboruri are caracter derogatoriu de la cadrul general stabilit pentru destinațiile din Republica Italiană sub regimul stării de alertă, fiind rezultatul unor eforturi constante ale Ministerului Afacerilor Externe și ale Ambasadei României în Republica Italiană, împreună cu oficiile consulare românești din Italia, cu cooperarea Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru a facilita revenirea în țară a cetățenilor români.
A fost acordată prioritate cazurilor umanitare și sociale ale cetățenilor români care au manifestat, la nivelul oficiilor consulare, necesitatea de a se întoarce în țară, în lipsa unei alternative reale de a-și continua șederea pe teritoriul Republicii Italiene.
De asemenea, având în vedere volatilitatea situației și vastitatea situațiilor semnalate, menționăm că, în această perioadă, misiunea diplomatică și oficiile consulare românești din Italia au gestionat numeroase alte cazuri consulare, adesea asistența acordată ieșind din tiparul asistenței consulare clasice.
Cu titlu de exemplu, s-a oferit sprijin pentru transportul în țară, cu serviciul de ambulanță, unor cetățeni români afectați de alte patologii, respectiv s-a acordat asistență transportatorilor români de marfă, la momentul înregistrării unor blocaje la granița cu Slovenia, la începutul lunii martie.»
Ministerul de Externe a creat o platformă on-line pentru a veni în sprijinul cetățenilor. Câte solicitări de pe acest site v-au fost direcționate?
«Platforma Diaspora Hub nu aparține Ministerului Afacerilor Externe. Diaspora Hub este un proiect dezvoltat în cadrul programului Code for Romania Task Force pro-bono și realizat în parteneriat cu Guvernul României și Autoritatea pentru Digitalizarea României, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Ministerul Afacerilor Externe precizează că misiunea diplomatică și oficiile consulare ale României din Italia nu au primit solicitări redirecționate prin platforma online Diaspora Hub.»
Crina Suceveanu
Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: GAZETA ROMÂNEASCĂ
