«Ambele instituţii nu şi-au îndeplinit nici pe departe menirea. DRP a cheltuit banii fără rost şi nu ezit să o spun, chiar în timpul guvernării noastre. TVR Internaţional este doar o sinecură pentru unii.» Deputatul William Brînză, într-un interviu de campanie, îşi spune părerea despre cele două instituţii care ar fi trebuit să-i sprijine pe românii din diaspora. În interviu, William Brînză, candidat la un nou mandat în colegiul 1 diaspora, vorbeşte despre acţiunile pe care le-a făcut în străinătate în ultimii patru ani: peste 400.
Am fost în peste 400 de acţiuni în străinătate
Domnule Brînză, a început campania electorală. Dvs. pe ce vă bazaţi?
«De patru ani, de când sunt deputat pe Colegiul 1, Europa de Vest, în fiecare weekend merg în comunităţile româneşti. Practic, în această lună de campanie, continui ceea ce am făcut şi în ultimii ani. Nu sunt precum alţi candidaţi, care acum descoperă diaspora şi merg să cerşească voturile românilor. Am fost în peste 400 de acţiuni în străinătate în 4 ani. Şi ştiu că mai sunt multe de făcut.
Sunt deputat într-un Colegiu cu peste 3 milioane de români din 27 de state şi oricât de mult mi-aş fi dorit, timpul a făcut imposibilă întrevederea cu fiecare dintre ei. Am suplinit aceasta comunicând prin e-mail, facebook, blog sau alte mijloace electronice, dar şi prin consilierii mei din difererite state. Ştiu că există probleme diferite ale românilor din străinătate, sunt generaţii diferite de emigranţi, probleme diferite între sudul, centrul şi nordul Europei.»
William Brînză şi-a început campania în Sicilia: „Pe mine faptele mă recomandă”
Nu sunt precum alţi candidaţi, care acum descoperă diaspora
Cum v-a venit ideea concursului de idei pentru programul dvs. pentru mandatul 20012-2016?
«Cine declară că le ştie pe toate, greşeşte. Nimeni nu ştie tot, iar proverbul care spune că toată viaţa învăţăm este corect. Nici eu nu cunosc toate problemele românilor din străinătate, unele pot fi punctuale, altele rezultă din comunicarea pe care o avem unii cu alţii.
Ceva durabil se poate construi numai prin dialog. Iar eu, fiind deputatul românilor din Europa, sunt deschis în a-i asculta, pentru a le prelua iniţiativele în vederea concretizării ideilor pe care mi le transmit.»
TVR Internaţional este doar o sinecură pentru unii.
Ce proiecte aveţi privind instituţiile statului român care, conform statutului, trebuie să comunice cu românii din străinătate, ca de exemplu Departamentul pentru Românii din străinătate şi TVR Internaţional?
«Ambele instituţii nu şi-au îndeplinit nici pe departe menirea. DRP a cheltuit banii fără rost şi nu ezit să o spun, chiar în timpul guvernării noastre. TVR Internaţional este doar o sinecură pentru unii. Este recepţionat de mai puţin de un sfert dintre românii din străinătate, nu comunică cu cei din emigraţie, sunt practic în acest moment inutili.
DRP şi TVR ar trebui să fie interfaţa unor acţiuni importante, să fie în comunitate. TVR să fie vocea comunităţilor şi DRP urechea care să asculte şi să le respecte doleanţele. Ambele instituţii sunt teoretic în slujba românilor din străinătate. Din păcate asta se întâmplă doar la nivel teoretic. Practic ei se folosesc de românii din străinătate pentru a-şi proteja posturile călduţe.
Raportul Curţii de Conturi dezvăluie dezastrul de la DRP
Uitaţi-vă pe rapoartele Curţii de Conturi despre DRP, uitaţi-vă la TVR Internaţional. Pe banii dumneavostră, ai mei, practic are loc o scurgere majoră de bani publici. Ca deputat al emigraţiei sunt decis să fiu cu ochii pe aceste instituţii şi să le forţăm împreună astfel ca ele să ajungă cu adevărat în slujba românilor din străinătate. Noi împreună. Avem forţa să îi facem pe aceşti tovarăşi, transformaţi în domni, ori să-şi facă datoria, ori să plece.»
Practic ei se folosesc de românii din străinătate pentru a-şi proteja posturile călduţe.
Dati un exemplu…
«Să vă dau unul simplu. DRP şi TVR Internaţional ar fi putut să se implice cu ocazia momentului simbolic al Zilei Naţionale. Cum? E simplu. De 1 decembrie ar fi trebuit să facă o campanie printre românii din străinătate.
Fiecare familie de români să invite de Ziua Naţională o familie din ţara de adopţie. Să le pregătească o masă tradiţională, să se uite la TVR Internaţional, iar TVR I să transmita din casele lor, să vorbească de tradiţiile noastre, să pună un filmuleţ despre valorile noastre care ne-au dus faima în străinătate: Ionesco, Cioran, Eliade, Celibidache, Nadia, Hagi, Ilie Nastase.
Un efort care putea fi făcut în comun cu ICR pentru promovarea artei româneşti, care este una extrem de valoroasă. Nu trebuie decât puţină minte şi dorinţa de a face ceva. Dar când stau numai cu ochii pe buget în idea de a profita cumva, ce spun eu deja este un basm pentru ei. De aceea fac eu un apel către comunităţile româneşti…»
Să pună la geam sau în maşină drapelul naţional.
Pentru ce?
«Fiecare familie de români să invite de 1 decembrie o familie din ţara de adopţie. Să le spună despre români, despre România. Să pună la geam sau în maşină drapelul naţional. Nu ştiu de ce ar trebui să avem jenă. Trebuie să fim mândri că suntem români. O fac toate naţiile de pe lumea asta. Nu ţara este de vină pentru drama noastră, ci nişte politicieni care nu şi-au îndeplinit menirea sau funcţionari promovaţi pe criterii de nepotism şi şpagă.
Românii din străinătate mereu au păstrat în suflet noţiunea de patrie. Guvernul şi instituţiile statului român trebuie, mai mult ca niciodată, să-şi promoveze românii din străinătate, ei sunt inima României! Atunci când românii din diaspora vor veni să conducă instituţiile României, vom putea vorbi despre o Românie europeană.
Crezul meu este şi sloganul campaniei mele „Diaspora, inima mea, inima României!„. O altă definiţie ar sărăci din conţinut semnificaţia „Diasporei”.»
Cu ce acte se va putea vota?
«La alegerile din 9 decembrie 2012 se va vota cu aceleasi acte ca în 2008. În plus, pentru a respecta dreptul la vot al românilor, am transmis o scrisoare ministrului de Externe, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi deputat de diaspora.
I-am prezentat ministrului sesizările pe care le-am primit din partea conaţionalilor din străinătate. Am explicat faptul că români plecaţi la studii (studenţi, masteranzi şi doctoranzi), persoane aflate la lucru în străinătate pe bază de contract pentru o durată mai mare de 6 luni, dar şi români angrenaţi în activităţi, remunerate sau nu, în cadrul ONG-urilor, sunt nemulţumiţi pentru că li se îngrădeşte dreptul constituţional la vot.
Categoriile de persoane sus menţionate au adresele de domiciliu cuprinse în contract, viză de studii sau convenţii. Acestea nu pot obţine rezidenţă de la statul de reşedinţă, dar adresa lor este declarată la Serviciul de Evidenţa Populaţiei.
In conformitate cu legea 35/ 2008, articolul 18, alineatul 8, ultima teză, în care se nuanţează „reşedinţa în străinătate se dovedeşte cu orice document eliberat de autorităţile străine. De asemenea, în accepţiunea legii reşedinţa reprezintă „adresa la care persoana fizică declară că nu are locuinţă secundară, alta decât cea de domiciliu. Prin urmare am solicitat ministrului să analizeze posibilitatea ca şi aceşti români să poată vota în data de 9 decembrie 2012, la secţiile de vot din ţările în care îşi desfăşoară temporar activitatea în străinătate.»
În străinătate pot vota numai cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008, informează Biroul Electoral Central (BEC).
Cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în baza paşaportului simplu, însoţit de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.
